Casele ecologice şi naturale, uşor de făcut şi de întreţinut. Scad facturile cu 75%!

Persoane din Cluj, Târgu Mureş, Galaţi şi Bucureşti s-au alăturat bistriţenilor şi au participat, duminică, la conferinţa cu tema ”Vino să înveţi cum să construieşti ecologic şi natural!”, susţinută la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” de constructorul  Nemeth Janos, reprezentanţii Naturalpaint – singurii furnizori de materiale de construcţii ecologice profesionale din România şi de Anita Lengyel – iniţiatoarea proiectului Satul de lut din Pomi, judeţul Satu Mare.

Vorbitorii s-au referit la faptul că moda locuinţelor ecologice din paie şi lut a devenit tot mai populară în SUA şi Europa Occidentală. Lutul este un material foarte răspândit, nu este costisitor, e ecologic şi sănătos. Pe lângă aceasta, el poate fi modelat de oricine nefiind nevoie de cunoştinţe deosebite pentru a face o casă. Pe lângă lut există şi alte tehnologii: baloţi de paie, saci cu pământ sau vase de sticlă. Lutul, totuşi, rămâne cel mai sigur material de construcţie.

Nemeth Janos, constructor şi tencuitor profesionist cu peste 15 ani de experienţă şi pionier în domeniul construcţiilor naturale, sănătoase şi prietenoase cu mediul, e fondatorul ”Natural HomeforYou”, proiect de informare cu privire la construcţiile ecologice şi naturale precum: case din baloţi de paie, case din cob, interioare sănătoase şi naturale, finisaje şi tencuieli cu argilă şi tehnica Tadelakt, cu peste 70.000 de susţinători. El a fost implicat în construcţia şi tencuirea a variate proiecte în România, Germania şi Franţa fiind educat direct de către Kreidezeit şi Gutex, producătorii materialelor de constructii naturale: izolaţii din cânepă, lână, finisaje naturale pentru lemn, vopsele şi pigmenţi pe bază de argilă şi var, tencuieli din argilă şi Tadelakt.

“Mie mi-a plăcut atât de mult să fac aceste construcţii ecologice încât asta mi-a schimbat viaţa. (…) Pentru noi nu e un mod nou de a construi, nu e un nou trend cum spune media, noi facem ceea ce trebuie. Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am propus ca aceasta să fie linia pe care să-mi urmez viaţa. Noi credem că o casă ecologică înseamnă să-ţi alegi terenul potrivit, contează cât de mult intervii ca să o construieşti fiindcă o poţi face fără să muţi un deal, ci să te foloseşti de forma lui, e important proiectul casei ca să beneficiezi de resurse naturale – soare, vânt, apă, contează la fel de mult materialele pe care le foloseşti pentru că o casă ecologică presupune să-ţi lase pereţii să respire, să nu ai igrasie. La fel de important este modul în care e construită o casă, dar cele mai importante sunt materialele. O casă poate fi din lut, din paie, dar şi şi din cărămidă de lut. Tot ce contează e să construim casa ca să nu obstrucţionăm respiraţia pereţilor şi să fie eficientă din punct de vedere termic. Degeaba faci o casă din cărămidă sau pământ dacă în casă ţi-e frig sau trebuie să foloseşti multă energie, lemn sau gaz ca să o încălzeşti”, a spus el.

Întrebat cu cât scade factura de întreţinere la o casă ecologică, el a spus că şi cu 75%. „Pentru România, casele din baloţi de paie mi se par cele mai bune. Sunt ieftine şi foarte eficiente termic. Plus că, din baloţi de paie, îţi poţi face o casă care să arate ca oricare alta din alt material. Poţi să ai casă din baloţi de paie cu unul sau două nivele. Ai nevoie de o structură lemn. O casă ecologică trebuie să ţi-o faci singur. E păcat să plăteşti o grămadă de bani unei echipe de constructori câtă vreme o poţi face singur, cu prietenii şi familia. În afară de fundaţie şi acoperiş, restul e joacă de copil. Se găsesc informaţii pe internet, în cărţi, oricine le poate afla. Eficienţa energetică a unei case ecologice e mare. Scade factura cu 75% indiferent cu ce o încălzeşti dacă o izolezi termic cu lână, cânepă, lemn sub formă de rumeguş, paie, pământ. Lângă Bucureşti, o doamnă şi-a făcut o casă ecologică şi a consumat într-o iarnă 10% din lemnele pe care le consumă consătenii ei în alte case. Costurile de edificare a unei case ecologice naturale pot varia de la 100 de euro pe metru pătrat până la 350 de euro/mp. O cunoştinţă a mea din Miercurea Ciuc şi-a făcut o casă de 110 mp şi a cheltuit pentru asta 10.000 de euro. Şi-a făcut casa cu familia şi prietenii. Numai anul acesta au fost făcute 10 proiecte pentru case ecologice şi eu mai ştiu de încă 10-15 pentru anul viitor. Case naturale ecologice în România sunt undeva la 30, dar numărul lor e în creştere. Cea mai apropiată de Bistriţa e la Sângeorz-Băi, o casă din baloţi de paie, avem apoi la Turda, la Miercurea Ciuc, în Buzău, Giurgiu, Călăraşi. Sunt deja multe, iar numărul românilor interesaţi e tot mai mare”, a spus Nemeth Janos.

Anita Lengyel,  iniţiatoarea proiectului Satul de lut din Pomi, judeţul Satu Mare, a explicat că anul acesta a început construcţia primei căsuţe din cob, iar intenţia sa este ca satul din localitatea Pomi să aibă 5-6 case.

„La construcţia satului, dorim să integrăm persoane vulnerabile, alături de voluntari. După ce va fi gata satul, locurile de muncă să fie oferite persoanelor din grupuri vulnerabile, iar pe urmă să promovăm căsuţele naturale, iar cu banii obţinuţi din închirierea lor să oferim tabere gratuite copiilor cu rezultate bune la învăţătură care provin din familii sărace. Deocamdată, vrem să se vadă ceva la Pomi, apoi să-l ducem şi în alte judeţe fiindcă urmează fondurile europene şi putem face proiecte şi să dezvoltăm ideea. Căsuţele din cob înseamnă în primul rând sănătate, dar şi lipsa stresului pentru facturi de curent, de gaz. (…) Cobul este un amestec din lut nisip, lut, paie şi apă, se frământă cu picioarele şi se pune pe ziduri de 60 de cm. Zidurile sunt late fiindcă stochează foarte bine căldura. Căsuţele sunt foarte personalizate, iar când le faci apare o legătură între construcţie şi meşterul care o modelează. E o operă de artă construcţia. Când zici lut, lumea se gândeşte la sărăcie, dar poţi face finisaje într-o casă de lut exact ca într-o casă din cărămidă, din lemn. Finisajele fac diferenţa, iar dacă vrei să ai o casă luxoasă le cumperi industrial, dacă nu ţi le prepari tu acasă cu ce ai tu pe teren. O astfel de căsuţă poate costa 5000 de euro şi poate ajunge la 50.000 de euro. Depinde de suprafaţă şi finisaje. Cele mai scumpe sunt fundaţia şi acoperişul”, a spus Anita Lengyel.

În cadrul conferinţei, au fost prezentate şi o serie de materiale importate de firma Naturalpaint din Germania întrucât, din păcate, România aruncă lâna, iar cânepă nu prea cultivă fiindcă e nevoie de multe autorizaţii. A existat şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri, multe persoane fiind interesate de astfel de construcţii. Dezbaterea s-a încheiat după patru ore şi jumătate, dar invitaţii au promis că vor reveni la Bistriţa şi cu alte ocazii.

Cristiana Sabău