La Noaptea Muzeelor sunteți invitați să descoperiți lumea unui artist de referință în folclorul românesc: Domnica Dologa.
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud vă invită sâmbătă 23 mai, de la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei organizate în cinstea doamnei Domnica Dologa, o voce cu atitudine a cântecului tradiţional bistriţean: ”Marginile lumii. Istorii de familie II. Domnica Dologa”.
Invitaţi la eveniment sunt: Anamaria Marti şi Grupul Vocal Tradiţional Spice. Fotografii artistice realizate de Sever Moldovan. Ornamentarea albumului biografic, realizată de elevii Liceului de Arte ”Corneliu Baba”, coord. Alina Ilia Sabo.
S-a născut în Fiad Vale într-o familie cu încă patru fete. Drumul până la recunoaşterea sa ca artist a fost greu. Reuşeşte să facă parte din Cununa de pe Someş. În anul 1995 a câştigat concursul pentru tineri interpreţi organizat de Radiodifuziunea Română, iar în 1998 câştigă marele premiu la festivalul de romanţe Crizantema de Aur. Domnica Dologa momentan face parte din Ansamblul Profesionist ”Dor Românesc”. Acestea sunt doar câteva crâmpeie dintr-o viaţă închinată folclorului.
”Dacă ar fi să vă spun cu cine seamăn atuncea v-aş spune că seamăn cu bunica: cu Mama Bună, cu bunica din partea mamei. Sunt născută din aceeaşi zi cu Mama Bună. Ea a fost socăciţă la nunţi, ştia să cânte, ştia să strige la găină, ştia să gătească foarte bine. De la ea am învăţat primele strigături, de la ea am învăţat primul cântec – balada nevestei fugite. De la ea am învăţat să gătesc. Bunicu’ ştia să cânte la fluier. Citea foarte mult bunicul meu, mai ales cărţi religioase şi atunci când ne adunam seara în casă, insitam ca bunicul să ne recite, ştia balada Gruia lui Novac. Este lungă această baladă, dar el o ştia pe toată din memorie. Bunicul avea astm după ce toată viaţa a lucrat cu fânul şi îi era greu să recite şi se sufoca, dar noi insistam de nu vă puteţi imagina şi stăteam căscaţi şi ne uitam la el şi ne imaginam toată povestea, aşa cum el ne-o recita. M-au crescut mai mult ei doi, decât părinţii mei. Chiar şi pământul de acolo de sub casa mea este dăruit de către ei. Au ţinut foarte mult la mine şi au fost foarte mândri cu mine şi eu îmi amintesc cu atâta drag de ei şi încă port piesele de costum pe care bunica mea mi le-a dăruit. Le ţin cu sfinţenie, chiar dacă ea a fost mai mică decât mine, mai scundă, eu le-am adaptat şi tot le-am îmbrăcat pentru că îmi dau o stare nemaipomenit de bună. Le port mult respect pentru ceea ce au făcut pentru mine. Sper că sunt mândri de acolo de unde sunt!”.
Programul complet al evenimentului Noaptea Muzeelor:
Adaugă comentariu