Medicii chirurgi de la Spitalul Clinc Județean de Urgență Bistrița sunt nevoiți să opereze pacienți cu ”tumori care ies din mașină”, nu ”din bluză”, aceasta întrucât cei mai mulți nu își depistează bolile la timp, pentru a putea fi tratate, ci în ultimul standiu.
”Unii dintre pacienți au o gândire de tipul: am de mers miercuri la Bistrița că am de vândut niște brânză și m-oi opera și de hernie. Lucrurile acestea, prin educație le putem corecta”, a spus dr. Sever Moldovan la o dezbatere pe tema ”Screeningul în patologia oncologică – împărțirea responsabilității între pacient, medic și sistemul de sănătate”, prezentată de dr. Cornelia Ștefan, medic specialist chirurgie generală, Zilele Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița”.
”Din păcate, și în practica de urgență, și în cea curentă vedem tot mai mulți pacienți la diagnostic în stadiu de complicație a tumorilor, fie în stadiu avansat metastatic în care posibilitățile de tratament sunt foarte limitate”, a spus dr. Cornelia Ștefan.
La femei, cel mai frecvent e cancerul de sân, cel colorectal și de col uterin, pentru care există metode de screening și care ar trebui folosite, iar la bărbați, pe primele locuri sunt: cancerul de prostată, de plâmâni și colorectal.
Nu s-ar ajunge în aceste situații dacă bolile ar fi depistate la timp. Pacienții cu un risc mediu, care nu au niciun simptom de boală colorectală, nu prezintă boli inflamatorii intestinale, nu au fibroze chistice, nu au avut neoplazii în copilărie, nu au antecedente heredo-colaterale de cancer colorectal, ei ajung să fie la risc moderat între vârstele de 45 și 75 de ani.
Pacienții cu risc crescut pe baza istoricului familial – care au rudă de gradul I cu un cancer colorectal diagnosticat, indiferent de vârstă – ar trebui să înceapă screeningul fie la 40 de ani, fie cu 10 ani înainte cu 10 ani de vârsta membrului familiei diagnosticat cu cancer colorectal.
Cei cu rude de gradul II sau III cu cancer colorectal trebuie să înceapă screeningul la 45 de ani, iar pacienții care au în familie rude de gradul I diagnosticate cu polipi displazici sau polipi cu risc înalt trebuie să înceapă coloscopia la 40 de ani.
Metodele de screening sunt endoscopia digestivă inferioară care este și o metodă de tratament: ”Dacă colonoscopia este negativă, nu există polipi, nu se observă modificări, următoarea evaluare se indică a fi peste 10 ani. Dacă se identifică și se excizează polipi, continuarea monitorizării se face la 3 sau 5 ani”, a spus dr. Ștefan.
”Pacienții, de obicei, sunt ezitanți mai ales la colonoscopie fiindcă trebuie să treacă prin pregătire, e o manoperă dureroasă care comportă riscuri și pot apărea incidente și complicații mai ales în polipectomii, dar e foarte imporatnt să înțeleagă că pentru cancerul colorectal colonoscopia e sfântă”, a spus dr. Ștefan, potrivit căreia mai sunt teste care se pot face din materii fecale, din sânge periferic sau colonografie CT, însă indiferent ce teste se aleg, dacă rezultatul e pozitiv, acel pacient obligatoriu va trebui să efectueze o colonoscopie cât de repede posibil, nu mai tardiv de 9 luni.
La Bistrița, problema este accesibilitatea la colonoscopie
În discuție a intrat și medicul Sever Moldovan care a spus că este o problemă la Bistrița cu accesul la colonoscopie.
”Nu cred că colonoscopia fără anestezie mai are vreun rol. Cam jumătate dintre ele se opresc într-un punct. O colonoscopie incompletă e una inutilă. Lipsa anesteziei predispune la creșterea complicațiilor, a perforațiilor. Pacientul nu stă confortabil, se contractă. Dacă ar beneficia cu toții de colonoscopie de depistaj cu analgosedare ar fi ocazia perfectă să i se facă și gastroscopia întrucât stomacul și colonul sunt cele mai frecvente sedii de cancer digestiv de la o anumită vârstă încolo, de la 45 de ani pentru cei care nu au antecedente heredo-colaterale (boală care apare în familie nu neapărat direct de la părinți -n.r.). Și aici este loc pentru progres. Putem înțelege și noi de ce, aflați între Cluj și Târgu Mureș, nu avem tumori care ies din bluză pe care le operăm aici, avem tumori care ies din mașină. Nu avem suficient depistaj. Dacă am avea aici, loco, suficiente colonoscopii de depistaj am avea mai multe leziuni de tratat în stadiu incipient”, a spus dr. Sever Moldovan.
Însă programele de screening aparțin de Ministerul Sănătății. Medicii, în schimb, inclusiv cei de familie, pot orienta pacienții să își facă investigații astfel încât să fie depistate tumorile într-un stadiu incipient.
La Bistrița, în clinici private, o colonoscopie simplă costă între 300 și 500 de lei, iar una cu analgosedare 700 de lei.
Adaugă comentariu