Alin Seserman: Cu ce ne va răsfăţa Consiliul Judeţean în 2014?

Cu ce ne va răsfăţa CJ BN în 2014?

Începând cu 2013, aşa cum a promis, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud preşedinte Emil Radu Moldovan (fiindcă de un an şi jumătate asta este denumirea completă a instituţiei) se implică foarte activ în toate acţiunile care se desfăşoară în oraş. Se doreşte ca expertiza CJ în materie de concerte, în organizarea de acţiuni sportive, de artă a instituţiei, să-şi pună amprenta pe evenimentele oraşului. Într-o emisiune, Mircea Dinescu a povestit un episod cu preşedintele CJ Gorj, baronul local PSD Nicolae Mischie (acum puşcăriaş), care nu scăpa nici o ocazie să fie prezent la tot ce mişcă în judeţul lui. La deschiderea anului şcolar la o şcoală din Târgu Jiu s-au făcut prezentările. Directorul a spus aşa: “Mulţumim domnului Mischie că este alături de noi ca întotdeauna. Mulţumim doamnei Mischie care ne este alături întotdeauna. Iar acum dragi părinţi, o elevă din clasa a VI-a, care este olimpică la română şi este colega de clasă cu fiica domnului Mischie, va spune o poezie”. Cam aşa stăteau lucrurile în urmă cu 10 ani. În sudul ţării. Judeţele din Ardeal sunt diferite; aici nu prea sunt baroni, cu una sau două excepţii. Marile oraşe transilvane nu au fost niciodată  conduse de PSD, lucru extrem de benefic, iar oraşe ca Braşov, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Alba-Iulia, Arad, Oradea (PDL), Sibiu (FDGR), Timişoara (PNŢCD) au parfum european. Aici există o altă cultură, un anumit bun gust. Din păcate, Bistriţa riscă să meargă înapoi; se baronizează pe zi ce trece (grofii nu au încurajat kitsch-ul). Faptul că în tot judeţul atârnă bannere cu mesaje de sarbatori din partea CJ ne plasează în zona ţărilor puţin dezvoltate. Că este adăugat numele conducătorului instituţiei pe banner ne plasează în zona ţărilor sud-americane (Venezuela, ş.a.), iar faptul că apare şi poza celui în cauză, deja ne plasează în zona ţărilor africane conduse de triburi. Am ajuns ca la fiecare debut de eveniment să auzim: “mulţumim domnului… (numele), pentru sprijinul acordat şi sperăm ca şi anul viitor să ne sprijine cel puţin ca în acest an”. Dacă nu vrei să auzi chestia asta faci cumva să întârzii la eveniment 15-20 de minute când se cântă oda întreagă.

Să zicem că dacă un lucru este făcut bine, nu mai contează că trebuie suportate anumite propoziţii, prezentări cu ode dedicate. Nu o să fac o radiografie la un an şi jumătate de administrare nouă a judeţului, ci mă opresc la puţin din ceea ce am văzut în luna decembrie, care a fost plină de evenimente. Nu pun la socoteală multele participări la inaugurarea de drumuri, unde CJ nu a avut nici o contribuţie, sau nenumăratele întâlniri cu înalţi preoţi. 1 Decembrie a început cu un act de umilire a tinerei generaţii. Doi dintre cei mai buni olimpici ai Bistriţei au fost puşi să citească mesajul lui Ponta. În luna noiembrie spuneam public (a se vedea pe Facebook) că, de Ziua Naţională, în loc să aud acelaşi mesaj de la autorităţi mi-ar plăcea să aud mesajul unui tânăr de liceu, să ne spună ce-şi doresc ei, tinerii şi ce aşteaptă de la cei care ne reprezintă. Elevii probabil că nu au avut nimic împotrivă, nu li se pare nimic rău în chestiunea asta; de altfel prezenţa lor de Ziua Naţională ne onorează pe toţi. Bistriţenii nu au des ocazia ca un informatician de talie mondială din oraşul lor să li se adreseze de 1 Decembrie. Manifestările s-au încheiat într-o atmosferă feudală. Au fost împărţite porţii de fasole gratuite pe bază de bon, semnat de preşedintele CJ. Asta ne plasează la concurenţă serioasă cu Vanghelie în materie de organizare de evenimente publice. La câteva zile de la inaugurarea Târgului de Craciun (aşa cum e el), unde preşedintele CJ a participat, a pozat şi a ţinut discurs, ne-am trezit cu încă un târg, tot de Crăciun, la Muzeul Judeţean. Nu ştiu dacă în celelalte oraşe ale judeţului au organizat altele. Am mers până acolo sâmbătă la ora 13, fiindcă în urmă cu o zi, directorul muzeului mi-a spus că ora 13 va fi ora de vârf a evenimentului, cu lucruri de încărcătură maximă. Din cei aproximativ 50 de persoane care erau acolo, artiştii, prezentatorii şi politicienii de la CJ, formau majoritatea. Nu ştiu dacă cineva poate să facă diferenţa între acel târg şi Toamna Bistriţeană, cu excepţia numărului de participanţi. Am văzut nişte mese cu nişte colaci, ţuică şi cârnaţi păzite bine de un primar; la altă masă, de un fost primar, iar la microfon curgeau mulţumirile la apariţia şefului. Nu am reţinut mesajul pentru că era lung şi era melodic. Tot în decembrie am aflat cum poţi să spargi un miliard la un eveniment al Uniunii Artiştilor Plastici. Nu la spart UAP-ul, ci CJ-ul. Faci un catalog pentru invitaţi, un concert pentru aceiaşi invitaţi si o masă binenţeles pentru aceiaşi invitaţi. Şi pentru ca totul să fie perfect, de Anul Nou, nu mai avem un concert simfonic, ci avem două concerte din bani publici, fiindcă a trecut criza, desigur. Pe vremea fostului primar se organiza un singur concert cu susţinere privată.

În momentul de faţă, CJ BN se ocupă cu orice în afară de ceea ce trebuie. Mai mult decât atât, acţiunile, sunt improvizaţii, sunt făcute după auzite, sau se încearcă a fi copiate de la alţii. O altă preocupare nouă a CJ BN este implicarea în acţiunile asociaţiilor nonprofit. Pentru a controla asociaţiile şi fundaţiile, CJ a început să le “susţină”. Sunt curios ce proiecte au dezvoltat aceştia cu sume de 500 de euro. Mai mult decât atât să faci proiecte, regulament, comisii, care să se ocupe cu asta, exprimă mult, cu privire la înţelegerea misiunii pe care o are instituţia. Primăria are logistică pentru aşa ceva, are personal, e logic să se ocupe de asociaţii. Aceşti bani sunt acordaţi de fapt pentru a putea face poze, pentru televiziuni, pentru putea ţine un discurs la eveniment şi a primi evidentele mulţumiri din partea beneficiarilor. Toate acţiunile urbane le-am început în urmă cu 10 ani, când reprezentanţii PSD nu au avut nici un gram de implicare şi care au fost asimilate de publicul bistriţean. Premiile municipiului Bistriţa, Festivalul Internaţional al Fanfarelor, Bistriţa Folk, Stagiunea muzicală a Societăţii de Concerte, Bistriţa medievală, Concursul Pană de Paun, Concurs Tudor Jarda, Târgul de Paşti, expoziţiile Uniunii Artiştilor Plastici, de fotografie şi altele. În sport, Crosul Gabriela Szabo şi multe altele, care au relevanţă pentru oraş. Primăria Bistriţa continuă aceste proiecte în mod rezonabil şi nu are nevoie de ajutor. O să-i cer primarului să renunţe la astfel de “colaborări” fiindcă doar se dublează cheltuielile, iar acţiunile sunt tot mai politizate. Sigur că nu o sa-l oprim pe  Bănicioiu să vină în trening să facă poze la crosul bistriţean, însă ne descurcăm cu organizarea.

Dacă o să avem în continuare căsuţele poştale pline cu urări de La mulţi ani şi cărţi poştale cu Maica Sfântă, semnate de reprezentanţi ai USL (între timp şi colegii de la PNL se specializează şi vor şi ei să ne înduioşeze) asta este situaţia. La Cupa generozităţii la fotbal, unde se adună fonduri pentru copii, timp de 7 ani nu am avut parte de oficialităţi, însă începând cu anul trecut avem în tribună pe conducătorul judeţului care înmânează diplomele şi nu avem ce face. Dacă în continuare vom asculta laude pentru că unii participă la concerte, asta e. L-am interpelat pe primar cu privire la modul în care mesajele şi urările politicienilor se fac în oraş. Am zis că ar fi necesar un filtru prin comisia de urbanism, să nu mai fim agasaţi pe fiecare stradă, însă mi-a răspuns că şi eu pot să îmi pun ce banner doresc. Eşti aproape fără reacţie la astfel de răspunsuri.

Pe final ceva legat de megaproiectele şi megaviziunea din strategia de dezvoltare. Părerea mea cu privire la administrarea judeţelor actuale este oricum total diferită de ceea ce se întâmplă, însă lucrurile stau deocamdată aşa cum stau. Însă şi în condiţiile date, Consiliul Judeţean trebuie să aibă altă misiune. Are de făcut drumuri, poduri, de întreţinut spitale, şcoli speciale. Proiectele pe care ar trebui să le dezvolte comunităţile la Colibiţa, la Tihuţa, cu fonduri europene sau guvernamentale sunt preluate cu forţa de o instituţie care nu se pricepe la aşa ceva. Adică să facă centre nautice şi sat de vacanţă? Să facă telegondole, pârtii, stâne (n-am înţeles chestia cu stânele, sunt tematice?). Astea sunt proiecte pentru comunităţi, iar Guvernul şi eventual CJ pot fi cofinanţatori. Sunt curios ce distanţă va fi între pârtiile de schi ale celor două Wonderland-uri şi care va începe primul. Şi eu care credeam că 5-6 judeţe se vor aduna să facă un domeniu schiabil profesionist ca în Austria. Dar de ce să nu facem fiecare câte o improvizaţie, la fiecare 15 km, cu bani mulţi. Numai Creţu să facă? Doar băncile sunt pline de bani, iar statul este client bun. Nu ştiu dacă până atunci vor avea timp să se ocupe şi cu realizarea de spaţii verzi în Budeşti-Fânaţe şi parcuri verzi la Dorolea, care fac parte din strategia nou aprobată de dezvoltare a judeţului. Vom vedea. Oricum, mult succes în 2014.

Alin Seserman