Zilele acestea putem observa pe cer tot mai multe dâre albe pe cer. Uneori sunt paralele, alteori se intersectează sau se transformă treptat în fâșii subțiri de nori. Condițiile atmosferice de la mare altitudine sunt ”vinovate” pentru dâre lăsate de traficul aerian intens.
Traficul gestionat de centrul de control București ajunge în anumite zile la aproximativ 2.000-2.200 de zboruri, cu variații de la o zi la alta. O parte dintre aceste aeronave traversează spațiul aerian al României fără ca țara noastră să fie punctul de plecare sau destinația lor, potrivit Airlines Travel.ro.
Traficiul aerian intens poate fi observat cu ușurință în zilele senine, mai ales atunci când mai multe aeronave folosesc niveluri de zbor apropiate sau traiectorii care se intersectează.
Ce sunt, de fapt, liniile albe?
Dârele lăsate în urmă de avioanele de linie se numesc contrails, de la ”condensation trails” – dâre de condensare.
La altitudini de croazieră, aerul este extrem de rece. Vaporii de apă produși de motoarele aeronavelor se răcesc rapid după evacuare și, în condițiile potrivite, formează mici cristale de gheață. Acestea devin vizibile de la sol sub forma unor linii albe.
NASA explică faptul că, la temperaturi foarte scăzute, vaporii de apă din gazele de evacuare pot îngheța și forma nori subțiri alcătuiți din cristale de gheață, dar nu orice avion lasă o urmă vizibilă și persistentă. Totul depinde de temperatura și umiditatea aerului la altitudinea la care zboară aeronava.
Dacă aerul este suficient de uscat, cristalele de gheață se pot transforma rapid în vapori, iar dâra dispare în câteva secunde sau minute. În schimb, atunci când atmosfera este foarte umedă, cristalele pot persista și contrail-ul poate rămâne vizibil mult timp. Dâra se poate lărgi treptat și poate căpăta aspectul unui nor subțire.
Vânturile de la altitudine contribuie, la rândul lor, la dispersarea acestor formațiuni. Astfel, o linie care inițial este îngustă poate deveni, după un timp, mult mai lată și mai puțin bine definită.
Privite de la sol, acestea pot crea impresia unor adevărate ”șosele” pe cer cu linii paralele, traiectorii care se intersectează.
Zboruri la joasă înălțime
Aeronave ale Forțelor Aeriene Române, Spaniole și ale Statelor Unite ale Americii (tehnica aliată dislocată în baza de la Mihail Kogălniceanu) execută, în această perioadă, zboruri de antrenament la înălțimi mici și în regim supersonic pe întreg teritoriul țării. Aceste exerciții au scopul de a contribui la îmbunătățirea capacității de reacție a personalului aeronautic în orice situație.
Adaugă comentariu