Proiectul privind reorganizarea administrativ-teritorială a României urmează să fie lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, urmând ca ulterior să fie transmis Guvernului.
Potrivit ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, reforma va fi implementată în două etape. Prima vizează comasarea voluntară a unor unități administrativ-teritoriale, proces care va necesita organizarea unor referendumuri locale.
Autoritățile care vor opta pentru această variantă ar putea beneficia de programe speciale de finanțare, investiții și facilități fiscale. Printre măsurile luate în calcul se numără și reducerea impozitelor cu până la 50% pentru cetățenii din localitățile care aleg să se comaseze voluntar.
Ministrul a precizat că au fost deja demarate discuții în județe, existând primari interesați de această posibilitate. Obiectivul este ca programul de finanțare să fie lansat cât mai curând, iar referendumurile locale necesare să fie organizate până la data de 1 martie 2027.
Cea de-a doua etapă a reformei este prevăzută după 1 martie 2027. În această fază, Guvernul intenționează să își asume răspunderea în Parlament pentru un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării.
Reorganizare după modelul celor 8 regiuni de dezvoltare
Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea avea ca punct de plecare structura actuală a celor opt regiuni de dezvoltare, organizate în jurul Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR). Propunerea a fost avansată de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, la finalul unei întâlniri cu premierul Luca Niculescu.
În prezent, România are opt Agenții pentru Dezvoltare Regională, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare ale țării.
O altă variantă de organizare a fost evocată anterior de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru din partid pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a indicat drept posibil model structura celor 15 Curți de Apel, fără a susține însă că viitoarea reorganizare ar trebui să păstreze în mod obligatoriu același număr de unități.
Lia Olguța Vasilescu a precizat că propunerea lui Dragoș Benea reprezintă doar una dintre variantele discutate și că, până în prezent, PSD nu a luat o decizie în privința viitoarei structuri administrative. Edilul Craiovei a subliniat că vorbește în nume personal și a prezentat o alternativă.
”Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbția de fonduri europene și atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuție pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală și atât. Mai sunt mulți pași de făcut până departe”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Marian Neacșu: Reforma administrativ-teritorială trebuie încheiată anul viitor
Vicepremierul Marian Neacșu a declarat luni că toate scenariile privind reorganizarea administrativ-teritorială sunt încă analizate, de la menținerea actualei structuri a județelor până la identificarea unor noi criterii de organizare. Acesta a precizat că Academia Română lucrează de mai mult timp la un proiect în acest domeniu, iar în cadrul discuțiilor recente s-a convenit contactarea unui comitet coordonat de un academician, pentru a afla la ce concluzii au ajuns specialiștii instituției.
Marian Neacșu a subliniat, de asemenea, că reforma județelor trebuie corelată cu procesul de comasare voluntară a unor localități.
În opinia sa, succesul primei etape depinde în mare măsură de avantajele oferite administrațiilor locale care decid să se unească. Vicepremierul a atras atenția că, în lipsa unor stimulente concrete, interesul primarilor pentru acest proces ar putea fi redus.
”În măsura în care vom găsi un set de avantaje care s-o facă atractivă, atunci sunt convins că ar putea să fie un succes. Altcumva, nu cred, părere personală, că va fi foarte mare înghesuială pe zona asta de comasare voluntară”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul consideră că anul viitor este decisiv pentru implementarea reformei, avertizând că o nouă amânare ar putea compromite definitiv proiectul. ”În măsura în care nu facem anul următor și nu ducem la bun sfârșit această reformă, înseamnă că am îngropat-o definitiv”, a afirmat acesta.
Emil Boc: ”Opt județe plus două, pentru a reflecta populația maghiară”
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), se declară un susținător ferm al reformei administrativ-teritoriale și consideră că România ar trebui să adopte o reorganizare mai amplă decât varianta celor 15 județe propusă de PSD.
În opinia sa, un model bazat pe cele opt regiuni de dezvoltare, la care să se adauge două unități administrative pentru a ține cont de comunitatea maghiară, ar reprezenta o soluție mai potrivită.
”Am fost, sunt și voi fi un susținător necondiționat al unei noi reforme administrative a României. Ultima a fost făcută în 1968. La 20 de ani de la aderarea la UE, noi ne conducem după legi din vremea lui Ceaușescu. Nicăieri în Europa nu mai există așa ceva. Suntem mult rămași în urmă. Țara se sufocă, pierdem bani europeni, cheltuim inutil bani publici și nu facem o reformă structurală atât de necesară”, a declarat edilul.
Acesta a reamintit că, în 2011, pe când ocupa funcția de prim-ministru, a susținut împreună cu președintele Traian Băsescu un proiect ambițios de reorganizare administrativă, care prevedea reducerea celor 41 de județe la opt mari regiuni, la care s-ar fi adăugat Harghita și Covasna. Potrivit lui Boc, această formulă urmărea inclusiv protejarea identității comunității maghiare, astfel încât aceasta să nu fie inclusă în structuri administrative prea extinse. Proiectul nu a fost adoptat, din cauza lipsei unei majorități parlamentare.
Boc propune opt regiuni plus două unități administrative
Referindu-se la propunerea PSD de reducere a numărului de județe la 15, după modelul Curților de Apel, Emil Boc a apreciat că reorganizarea ar trebui să pornească de la actualele regiuni de dezvoltare, în număr de opt.
”Din moment ce avem deja modelul dezvoltării regionale pe programele regionale, cele opt din România, acela ar trebui să fie modelul. În loc de 15, opt plus două, pentru a discuta componenta care să reflecte populația maghiară. Deci, o reformă dură asta ar însemna”, a explicat primarul Clujului.
Acesta și-a exprimat speranța că va exista suficient sprijin politic pentru o reformă de amploare, susținând că România nu își mai permite să realizeze reorganizarea în mai multe etape. În acest sens, a oferit exemplul Poloniei, care a trecut printr-un proces gradual de reorganizare administrativă, reducând numărul unităților teritoriale de la 46 la 33, iar ulterior la 16.
Boc consideră că experiența poloneză poate reprezenta un reper pentru România, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea economică și absorbția fondurilor europene.
Emil Boc: ”Nu ar trebui să unești sărăcia cu sărăcia”
Primarul Clujului consideră că eventualele comasări trebuie realizate astfel încât comunele mai puțin dezvoltate să poată beneficia de avantajele economice și administrative ale centrelor urbane. Numeroase comune din apropierea municipiilor depind de acestea pentru servicii esențiale, precum transportul public, educația, sănătatea și alte facilități. În opinia sa, reorganizarea ar trebui să țină cont de aceste legături și să evite comasarea unor localități cu probleme economice similare, fără perspective reale de dezvoltare.
”Nu ar trebui să unești sărăcia cu sărăcia, ci să unești sărăcia cu o anumită prosperitate care este în zona urbană a municipiului reședință de județ”, a subliniat edilul.
Printre soluțiile avansate de acesta se numără posibilitatea ca primarii comunelor comasate cu municipiul să primească funcții de viceprimari, precum și acordarea unor stimulente financiare localităților care acceptă reorganizarea. Astfel de măsuri ar putea fi aplicate în funcție de particularitățile fiecărei zone, fără ca toate comunele din jurul municipiilor să fie obligate să intre într-un proces de comasare.
În oricare dintre variante, județul Bistrița-Năsăud nu va mai fi unul de sine stătător.










Adaugă comentariu