Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică proiectul de OUG care vizează comasarea voluntară a comunelor care au sub 1.500 de locuitori. Comasarea se va decide prin hotărâri de consiliu local, urmate de referendumuri locale.
În județul Bistrița-Năsăud sunt 9 comune cu sub 1.500 de locuitori: Silivașu de Câmpie: 879 locuitori, Miceștii de Câmpie: 986 locuitori, Milaș: 1.139 locuitori, Ciceu-Mihăiești: 1.187 locuitori, Monor: 1.266 locuitori, Sânmihaiu de Câmpie: 1.278 locuitori, Runcu Salvei: 1.291 locuitori, Ciceu-Giurgești: 1.357 locuitori și Poiana Ilvei: 1.452 locuitori.
Cum ar funcționa comasarea
Comasarea nu este obligatorie. Proiectul prevede o procedură voluntară, inițiată prin hotărâri ale consiliilor locale din cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție. Proiectele pot fi inițiate de primari sau de consilieri locali. Decizia finală revine locuitorilor, prin referendum local, cu răspuns „DA” sau „NU”.
Condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ:
- teritoriul unităților comasate trebuie să fie continuu;
- între ele trebuie să existe un drum național, județean sau comunal;
- unitățile trebuie să se afle în același județ.
Reședința noii unități ar fi comuna cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul fiscal anterior referendumului. Numele noii comune nu poate fi format din mai mult de două denumiri ale localităților comasate.
Ce se oferă în schimb
Localitățile comasate vor primi proiecte finanțate de la buget. Prin Programul multianual ”START Reforma Administrativă”, fiecare beneficiar ar primi o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei. Banii ar merge către infrastructură și cheltuieli de integrare administrativă, între care digitalizarea, unificarea registrelor, planul urbanistic general și formarea profesională a personalului.
Banii vor putea fi folosiți pentru investiții în infrastructură și servicii publice, precum rețele de apă și canalizare; modernizarea drumurilor; construirea sau modernizarea dispensarelor, investiții în școli și grădinițe.
De asemenea, localitățile care, în urma unirii, ajung la cel puțin 2.500 de locuitori vor avea prioritate la finanțare. Noile unități administrativ-teritoriale vor avea și un acces mai bun la fondurile europene și la programele de dezvoltare locală.
Pentru locuitori, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului pe clădirile rezidențiale și pe teren, timp de cinci ani fiscali consecutivi. Facilitatea ar începe de la 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități. Nu ar fi nevoie de preschimbarea actelor de identitate, a permiselor sau a certificatelor de înmatriculare doar pentru că s-a schimbat adresa sau denumirea localității.
În fiecare fostă comună va rămâne un punct de lucru administrativ, unde cetățenii își vor putea rezolva problemele fără să fie nevoiți să se deplaseze la sediul noii primării. Oamenii nu vor trebui să își schimbe buletinele, permisele sau certificatele. Documentele existente vor rămâne valabile, iar noua denumire administrativă va fi actualizată atunci când acestea vor fi reînnoite.
Nici proiectele aflate deja în derulare nu vor fi blocate. Investițiile, autorizațiile și proiectele europene vor continua și după reorganizare.
Funcționarii și minoritățile
Personalul primăriilor comasate ar fi preluat de drept de noua unitate. Reorganizarea aparatului de specialitate ar începe după un an de la începutul anului următor comasării și ar dura cel mult șase luni. Practic, posturile se mențin aproximativ un an și jumătate. Proiectul precizează că, în această perioadă, reorganizarea nu poate reduce numărul posturilor ocupate. Mecanismul prin care posturile ar dispărea ulterior rămâne neclar.
Dacă într-una dintre comunele comasate o minoritate națională avea cel puțin 20% din populație la ultimul recensământ, drepturile privind folosirea limbii materne în relația cu autoritățile se mențin pe tot teritoriul noii unități, indiferent de ponderea ei după comasare.
Proiectul de ordonanță de urgență a fost pus în transparență publică, iar în următoarele 10 zile cetățenii, primarii și unitățile administrativ-teritoriale pot transmite propuneri de modificare.
Calendarul propus prevede ca anul 2027 să fie dedicat deciziilor comunităților și procedurilor de unire voluntară, iar localitățile care finalizează procesul să funcționeze în noua formulă administrativă începând din 2028.










Adaugă comentariu