De ce nu trebuie schimbate regulile. Câinii de la stânele din Munţii Rodnei atacă iezii de capră neagră

Preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a anunţat că luni va discuta cu specialiştii despre posibila preluare în administrarea CJ a Parcului Naţional Munţii Rodnei.

 “Vreau să văd puncte tari, puncte slabe, costuri, condiţii. Luni voi avea un raport pe această temă. (…)  Toate cererile făcute de proprietarii de păduri, respectiv primarii, sunt cereri de bun simţ, adică lăsaţi-ne să facem ce facem de sute de ani: să mergem cu oile în păşunile alpine. (…) Luni am discuţii cu specialiştii pe modelele unor documente care au început să fie făcute în ţară. În condiţiile în care vom vedea că putem sprijini administraţiile locale şi cetăţenii care au proprietăţi acolo, voi propune CJ să preluăm Parcul Naţional Munţii Rodnei”, a spus Radu Moldovan.

Întrucât considerăm că Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a procedat corect până acum şi că orice excepţie de la regulile instituite în parc ar avea consecinţe grave, prezentăm, în cele ce urmează câteva paragrafe din Planul de management al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei pe 2014 referitoare la păşunat.

“Păşunatul constituie o îndeletnicire străveche, tradiţională. Păşunile sunt menţinute într-o stare de conservare destul de bună, cu toate că există mici suprafeţe în parc unde se manifestă suprapăşunatul. (…) O problemă o constituie faptul că ultimele studii silvo-pastorale ale păşunilor primăriilor din Bistriţa-Năsăud datează din 1986, iar pentru Primăria Borşa amenajamentul silvo-pastoral a fost întocmit în anul 1994, fiind necesară reactualizarea lor. Capacitatea de păşunat stabilită conform acestor studii este mai mare decât numărul de animale care păşunează în momentul de faţă în parc. Există situaţii în care anumite zone mai puţin importante din parc rămân nepăşunate, iar zone importante din punct de vedere al biodiversităţii sunt păşunate. Se poate spune că pe anumite suprafeţe există suprapăşunat şi acolo se reduce drastic biodiversitatea păşunilor, se reduc speciile furajere din pajişti, apare concurenţa pentru hrană cu animalele sălbatice, perturbându-se astfel activitatea faunei sălbatice.

O altă problemă este supratârlirea din jurul stânelor. Ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante nitrofile (Urtica dioica, Rumex alpinus), tasarea solului, poluarea solului cu substanţe organice provenite din dejecţii. De asemenea, se constată în ultimul timp o concentrare a animalelor care păşunează în anumite zone, peste încărcătura normală, stabilită prin studii de amenajare silvopastorală, în timp ce alte păşuni rămân nepopulate cu animale. Este cazul stânelor de la Izvorul Cailor şi Ştiol, acest lucru fiind determinat de accesul facil la stână.

Pe viitor se impune un management activ pe acest segment de activitate, pentru a normaliza activitatea respectivă ca număr UVM raportat la capacitatea de suport a păşunilor respective. Tot în zona Ştiol- Izvorul Cailor se vor perimetra GIS suprafeţele protejate mlaştinile oligotrofe, rezervaţia Ştiinţifică Piatra Rea, urmând ca păşunatul să fie interzis în aceste zone şi să se recalculeze capacitatea de suport a păşunilor respective (UVM / păşune). Refacerea de stâne şi adăposturi silvopastorale pe vechiul amplasament se va face doar cu aprobarea Consiliului Ştiinţific al PNMR. Câinii de la stâne, aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor constituie o ameninţare pentru turişti şi pentru animalele sălbatice, în special iezii de capră neagră, căprior sau cerb carpatin”.

Iată aşadar doar câteva argumente împotriva cererilor de “bun simţ” ale primarilor sau proprietarilor de păduri din Parcul Naţional Munţii Rodnei.  Vă reamintim că, din cauza faptului că omul a intervenit mult prea brutal şi a distrus habitate, capra neagră a dispărut o vreme din Munţii Rodnei. În anul 1972,  zona a fost populată cu peste 700 de exemplare de capră neagră. Costurile repopulării au fost imense, fiecare exemplar necesitând 60.000 lei, resurse echivalente, în vremea aceea, cu preţul unui autovehicul Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoana pe circa 30 de luni. Ultima populare a PNMR cu capre negre s-a făcut în 2005. Atunci au fost aduse 8 capre, câte 4 din Munţii Bucegi, respectiv Munţii Retezat. Două din caprele aduse din Bucegi au murit însă cel mai probabil din cauza stresului la care au fost supuse, întreaga procedură de prindere şi transport durând peste 25 de ore.

Efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 exemplare, dar suntem încă departe de situaţia ideală.

Cristiana Sabău