Notele date la proba de română, contestate de circa 200 de elevi. Ce spune inspectorul Ramona Salak

„Eu consider că subiectul de la română nu a ridicat probleme. Poezia, la o primă lectură, mie mi s-a părut uşoară. Mesajul nu e greu de înţeles. Din start mi s-a părut că nu vor întâmpina copiii probleme. La compunere, nu li s-a cerut nicăieri să precizeze un nume, ei fiind solicitaţi să povestească o întâmplar. Până la urmă s-au testat nişte competenţe dobândite de ei în opt ani de şcoală. Am avut o discuţie cu elevii după ce s-a încheiat proba şi nu au fost nemulţumiţi. Au depus contestaţii fiindcă au depus şi colegii, dar fără fundament, zic eu. Subiectul e structurat pe programă, s-a lucrat la clasă toate modelele, inclusiv subiectul care a fost dat la sesiunea specială. La română toată lumea consideră că se pricepe şi, în fiecare an, părinţii sunt nemulţumiţi de rezultate chiar şi de note de 9,20. De acolo se creează aceste psihoze. La nivel de judeţ, am avut rezultatele obişnuite”, a spus Ramona Salak.

Întrebată cum apreciază rezultatele obţinute de elevii din judeţ la proba de română, ea a declarat: ” Copiii foarte buni au luat zece, iar la secţia maghiară, de exemplu, am avut o notă de 9,75 ceea ceea ce e un semn că elevii au înţeles textul. Să nu uităm că, la secţia maghiară, sunt elevi care au o altă limbă maternă decât româna. A fost o elevă de la Colegiul Naţional Liviu Re3breanu care a luat zece, încă una din Leşu, o fetiţă olimpică, de altfel elevă la clasa de excelenţă”, a declarat inspectorul de Limba şi literatura română.

În ce priveşte numărul contestaţiilor depuse în urma probei de română, acestea se apropie de 200, numărul fiind dublu faţă de anul trecut. „Sunt mai multe faţă de anul trecut, însă am auzit copii care au spus că au făcut contestaţie fiindcă aşa au procedat şi colegii lor. Anul trecut au fost sub 90 de contestaţii. Ţin minte că a fost o singură comisie, în timp ce anul acesta a trebuit să organizăm două”, a declarat Ramona Salak.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a transmis într-un comunicat că sprijină demersul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi de a cere demisia cadrelor didactice din Centrul Naţional de Evaluare care au elaborat subiectele probei de Limba română la evaluarea naţională.

CNE spune că aceşti profesori au elaborat subiectele „fără să ţină cont de programa şcolară aflată în vigoare”.

„Ţinem să reamintim membrilor Centrului Naţional de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în şcolile de stat şi private din România, conform programei şcolare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia ‘Gânduri pentru Anul Nou’ de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal”, se spune în comunicatul CNE.

Reprezentanţii acestei strucuturi de reprezentare a elevilor mai spun că profesorii evaluatori nu au avut liberatea de a puncta mai multe sinonime la exerciţiul numărul 1, subiectul I (la care se cerea câte un sinonim pentru „fiindcă”, „cer” şi „liniştit”), „datorită baremului care nu a fost elaborat conform modului de gândire al elevilor din ciclul gimnazial”.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a adresat, vineri seară, o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, în care a enumerat nemulţumirile membrilor săi legate de subiectele la limba română la evaluare.

Prima nemulţumire este aceea că elevii de clasa a VIII-a au trebuit să rezolve mai multe cerinţe legate de o poezie „filozofică” („Gânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu) ale cărei teme, susţin părinţii, se studiază în liceu.  „În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul ‘Gânduri pentru Anul Nou’ (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?”, se arată în scrisoare.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi reclamă şi că „cele două compuneri de la literatură sunt asociate ca teme, fapt care a făcut ca un copil care nu a înţeles mesajul poeziei să nu aibă oportunitatea unei recuperări pe o temă diferită”.  Pornind de la aceeaşi poezie a lui Minulescu, elevii au avut de menţionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinţă la care, spun părinţii, baremul a fost „prost gândit şi nu a lăsat libertate profesorilor evaluatori să ia în considerare toate variantele de răspuns corecte”.

Baremul la acest subiect, făcut public de Ministerul Educaţiei, a fost următorul: câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă – deoarece, căci; cer – pretind, solicit; liniştit – calm, stăpânit).

În scrisoare este contestat şi subiectul de gramatică având ca ipoteză fraza „Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane”. Cerinţa a fost ca elevii să transcrie două propoziţii subordonate diferite din această frază, precizând felul acestora.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi consideră controversat subiectul, pe motiv că fraza este interpretabilă. „În timpul corectării, în unele judeţe s-a retras baremul şi, după un timp, s-a readus baremul cu modificări”, susţine Mihaela Gună.

Contestat este şi ultimul subiect al probei: „Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan”.

„Apreciem că subiectul întâlniirii cu un scriitor contemporan a asigurat egalitate de şanse copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban”, se afirmă în scrisoarea deschisă adresată lui Remus Pricopie.

În final, părinţii îi critică pe cei care au elaborat subiectele, subliniind că acestea au fost „o bătaie de joc”.