Actualitate

Ce arome se ascund ”sub capac”! Conservele de pe Valea Bârgăului atrag toate privirile

Nota 10 pentru prezentare! O merită femeile întreprinzătoare de pe Valea Bârgăului care au învăţat să facă dulceţuri şi siropuri din fructe de pădure, trandafiri şi soc pe care să le vândă în borcane branduite. În plus, au atestat şi două produse tradiţionale: povila de Bârgău şi pita cu crumpiri.

Asociaţia Pro Familia, condusă de Doina Monda şi Adriana Tăut, a făcut paşi importanţi în valorificarea potenţialuluiantreprenorial al femeilor de pe Valea Bârgăului înfiinţând, în urma proiectuluiO intervenţie integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile” finanţat cu peste 20 de milioane de lei din Fondul Social European înfiinţând Centrul de sprijin pentru femei din grupuri dezavantajate unde acestea fac ce ştiu ele mai bine: bunătăţi de umplut cămara.

Directorul Centrului, Adriana Tăut, ne-a spus că a fost înfiinţată şi Întreprinderea Fapta Profam Bistriţa Bârgăului unde femeile din Bistriţa Bârgăului se întrec în a dezvolta antreprenoriatul.

„Mai nou avem un mic atelier unde am repus stativele şi începem să ţesem preşuri din cârpe ca pe vremea bunicii. Acum am scos dulceaţa de trandafiri care e nemaipomenită. E făcută din trandafiri din curţile şi grădinile femeilor din Prundu şi Bistriţa Bârgăului. Am făcut şi sub capac 1anul acesta dulceaţa de zmeură, povila de Bârgău, atestată ca produs tradiţional, dar şi dulceaţa din fructe de soc, foarte sănătoasă şi foarte bună fiindcă are foarte multă vitamina C. Aşteptăm ca să primim şi autorizaţia de la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ca să putem ieşi cu toate produsele noastre pe piaţă”, a spus Adriana Tăut.

În paralel, femeile de pe Valea Bârgăului implicate în proiectul derulat de Asociaţia Pro Familia mai fac şi cozonaci după reţete vechi, plăcinte tradiţionale, cu brânză iute, brânză dulce, slănină şi ceapă, pâine de casă, pâine neagră şi pe vatră.

„Produse de panificaţie facem la comandă. Facem marţea şi vinerea, dar numai pentru cei care vor să mănânce mai sănătos. La fel sub capac 2procedăm şi cu dulceţurile şi siropurile. Le facem pe baza unei solicitări concrete. Am fost contactaţi din Cluj, din Turda, din Suceava. Începutul e promiţător”, a spus Adriana Tăut.

De curând, Asociaţia Fapta Profam Bistriţa Bârgăului a atestat ca produs tradiţional şi „pâinea cu crumpiri”.

„Este de fapt pâinea cu cartofi. În zonă i se spune pită cu gampiri, dar e un regionalism care nu există în dicţionare şi a trebuit să optăm pentru pâine cu crumpiri. Atestarea se face destul de greu fiindcă trebuie descrisă reţeta în amănunt, dar am reuşit totuşi. E o pâine foarte consistentă şi săţioasă, nu poţi mânca mai mult de două felii şi neavând amelioratori ţine şi câte o săptămână”, a mai spus Adriana Tăut.

După ce au obţinut atestat  şi pentru pâinea cu cartofi, femeile de pe Valea Bârgăului se pot lăuda că au două produse tradiţionale în portofoliu: povila de Bârgău şi pita cu crumpiri. „Vindem toate produsele sub brandul sub capac. Tot ce facem noi e ecologic. Femeilor le place foarte mult antreprenoriatul, însă din punct de vedere financiar stăm ceva mai prost, aşa că lucrăm doar cu femeile pe care le-am format în timpul cursurilor noastre şi care sunt voluntare. Vin, lucrează cu drag, ne ajută la tot ce trebuie. Sperăm să ne putem dezvolta”, a spus Adriana Tăut.

Produsele făcute la Bistriţa Bârgăului de femeile din zonă le găsiţi la Târgul „Toamna aurie” de pe pietonal unde şi duminică se celebrează Ziua naţională a traiului de munte.

2 comentarii

  • BA DA VOI ATI NEBUNIT!!!!!?? 20 DE MILIOANE DE RON!! ADICA PESTE 4.500,000 de euro? PE CE MAMA DRACULUI ATI CHELTUIT VOI SUMELE ASTEA, SI SA AVETI REZULTATE APROAPE DE ZERO!! AUZI MA 200.000.000.000 DE LEI VECHI,. CA SA PRICEAPA TOATA LUMEA!

    • Dintr-o ştire mai veche: Proiectul a fost derulat în trei regiuni ale ţării (Nord-Est, Nord-Vest şi Vest), unul dintre obiective fiind înfiinţarea unui centru de resurse, a trei centre de sprijin al antreprenoriatului social şi trei întreprinderi sociale. Asociaţia Pro Familia a avut ca parteneri în proiect Primăria oraşului Murgeni din judeţul Vaslui, Societatea pentru Copii şi Părinţi Timişoara, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi un centru de formare profesională din Grecia, Mesogeiako Symvouleftiko Systema SA.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.