Cine a fost ”armata din umbră” fără de care Revoluţia din 1989 nu ar fi avut niciun succes

Şeful Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, Ioan Mureşan, a spus, luni, la comemorarea Revoluţiei din 1989 că, în opinia sa, ziua de 22 Decembrie ar trebui declarată liberă şi ar merita să fie sărbătorită de toţi românii fiindcă tot poporul şi-a adus contribuţia la căderea regimului comunist.

„Această Revoluţie din Decembrie 1989 este unul dintre cele mai importante evenimente din istoria poporului român. Ea stă la acelaşi nivel cu cei care au făcut Revoluţia din 1848 – 1849 din Transilvania, cu cei care au făcut Unirea din 24 ianuarie 1959, cu cei care proclamat Independenţa în 1877, cu cei care au realizat Unirea din 1918 (…) Revoluţia a schimbat fundamental toate relaţiile sociale, a schimbat tot ce a însemnat până atunci 50 de ani de comunism şi a instalat o nouă orânduire. Ea nu se face într-o zi, nici în 10 ani. Relaţiile unei noi orânduiri sociale se fac în zeci de ani. 25 de ani de la acel eveniment de importanţă în istoria secolului XX sunt puţini. Ca actori ai acestor evenimente, ca participanţi, ni se pare că lumea trebuie să meargă mai repede, însă nu e aşa. Istoria are principiile ei, mecanismele ei şi de aceea e nevoie de timp pentru a se armoniza relaţiile, ierarhiile, instituţiile şi tot ce înseamnă viaţa unor oameni într-o ţară liberă”, a spus Ioan Mureşan.

În opinia şefului Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, ziua de 22 Decembrie ar trebui să fie sărbătorită „la nivelul acelor evenimente importante ale istoriei poporului român şi nu numai comemorată”.

„E drept, ne aducem aminte, suntem actori principali unii dintre noi şi dumneavoastră care aţi participat la evenimente, dar este unul dintre principalele evenimente istorice care ne marchează ca popor de când ne ştim pe acest pământ. Eu aş declara această zi ca zi naţională şi liberă pentru ca lumea să nu fie la serviciu. Aşa este de mare importanţa ei. S-au schimbat relaţiile sociale, altă orânduire a fost pusă în locul ei. Sigur că nu am făcut-o numai noi. Niciun eveniment istoric nu se face făcând abstracţie de ce este în jurul nostru. Nu se poate aşa ceva. Trăim într-o relaţie în toată Europa. Şi Revoluţia noastră a fost parte din revoluţiile din estul Europei. Sigur că ne-a venit rândul şi nouă. Aşa s-a întâmplat şi la 1848. Revoluţia franceză a început la Paris în februarie, noi am făcut Revoluţia la 15 mai, la Blaj. Au fost morţi şi atunci”, a spus Ioan Mureşan.

El a explicat că Revoluţia nu a început odată cu evenimente în care a fost implicat pastorul Laszlo Tokes.

„Un popor nu îl ridici aşa. Cu un an înainte, la Braşov, au ieşit muncitorii de acolo. În 1989, intelectualii au trimis scrisori la Europa Liberă şi Vocea Americii, au fost acţiuni. Abia acum când începem să adunăm documentele ne dăm seama că, de fapt, în Timişoara, în mediul studenţesc, circulau manifeste încă cu o lună înainte. Era imposibil ca 16 decembrie 1989 să fi fost o scânteie care să declanşeze o naţiune şi să o pună pe picior pentru a modifica relaţiile sociale. Dacă această Revoluţie care a început la Timişoara nu se continua la Bucureşti, nu avea niciun succes”, a  spus Mureşan.

Potrivit cercetătorului, toţi cei care au murit în Decembrie 1989 au făcut-o pentru o cauză naţională, „ruperea jugului comunist”: „S-a instalat o nouă orânduire, dar ca orice altă orânduire care se instalează, are nevoie de timp până ca mecanismul ei să funcţioneze aşa cum cer cărţile”.

„Istoria ne va spune ce s-a întâmplat cu adevărat, de ce a convocat Ceauşescu adunarea aceea, la Bucureşti. Mai sunt de studiat arhivele celorlalte ţări, dar numai atunci când se va da accesul la documente. De obicei, accesul e dat foarte târziu, după zeci şi sute de ani. Cu cât evenimentele sunt mai importante şi implicarea unei ţări e mai mare, cu atât accesul la asemenea documente este mai târziu peste tot în lume”, a mai spus şeful Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.

El a explicat că nu doar revoluţionarii, cei care au ieşit în stradă, au meritul de a fi dat jos comunismul.

„Mulţi aţi fost parte activă la Revoluţie, iar cei care nu am fost v-am susţinut pentru că altfel, nu o puteaţi realiza singuri. Dumneavoastră aţi fost într-un loc, noi în altăn parte, şi împreună am realizat acest lucru. A fost efortul unui popor întreg, nimeni nu putea reuşi de unul singur sau în grup restrâns. A fost efortul naţiunii române pentru a realiza acest mare act de la 22 Decembrie 1989 de pe care toţi beneficiem acum într-un fel sau altul”.

Ioan Mureşan a mai adăugat că merită un omagiu o „a doua armată a ţării, din umbră” care a asigurat succesul Revoluţiei în zilele următoare.

„Sunt funcţionarii publici. Dimineaţa când v-aţi sculat apa mergea, curentul mergea, lapte era, doctorii erau în spitale. Fără această armată din umbră nu ştiu cum reuşea Revoluţia să învingă. Sunt oameni, de multe ori slab plătiţi, dar ei sunt acolo de câte ori este nevoie. Studiile de specialitate arată că, o funcţionărime bine instruită rezistă să ducă o ţară şase luni fără niciun fel de conducători. După aceea, sigur, relaţiile se degradează. Trebuie să ne îndreptăm atenţia şi spre aceşti oameni care asigură funcţionalitatea statului în orice condiţii. Aşa au asigurat-o şi în 1848, şi în 1918, aşa şi în 1989”, a mai spus Ioan Mureşan.