Banii pentru păşuni de la APIA, ochiul dracului. Război între crescătorii de animale şi primari

Proprietarii de animale primesc bani grei de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) pentru întreţinerea păşunilor, dar refuză, de multe ori, să accepe condiţiile impuse de primăriile care le cer la rândul lor anumite sume pentru terenurile utilizate. În fiecare an, se naşte un adevărat război între fermieri şi edili, anul acesta fiind parcă şi mai acerb întrucât e unul electoral.

Prin vocea Mariei Acu, reprezentant al Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Taurine şi Ovine, fermierii le-au ransmis primarilor că nu înţeleg de ce edilii organizează licitaţii pentru păşuni câtă vreme crescătorii sunt din localitate, iar animalele lor au dreptul, conform legii, să păşuneze.  De asemenea, arendaşii sunt nemulţumiţi că au de plătit impozit pe teren şi că li se percep penalităţi de întârziere începând de la 1% pe zi în condiţiile în care susţin ei, vinovat de întârzierea plăţii subvenţiilor e statul român. Nu în ultimul rând, crescătorii de animale s-au declarat revoltaţi că „nu au drepturi, şi numai obligaţii”, printre care şi aceea de a munci pentru evitarea supratârlirii şi igienizării păşunii.

„Am şi un mesaj din partea crescătorilor către domnii primari: vă alegem, vă respectăm, vă susţinem unde este cazul. faceţi la fel!”, a spuus Maria Acu, stârnind o adevărată revoltă printre primari.

Anghel Niculae – primar Coşbuc: „Noi ne confruntăm cu mari probleme în teritoriu. Interesul e pentru bani. S-au făcut licitaţiile respective. A venit unul care ne-a cerut să îl scutim de redevenţă după ce a licitat la 850 de lei pe hectar. I-am zis: Măi, eşti nebun? De plătit, nu vor să-şi plătească redevenţele chipurile că nu au primit banii de la APIA, de scutit îi putem scuti de majorări prin HCL, dar odată ce e făcută licitaţia cum să îi scutim de redevenţă? Pe noi ne ia la întrebări Curtea de Conturi. Dacă s-a licitat păşunea mă întreabă unde sunt banii. Ei se întrunesc mai nou în şedinţe peste peşte şedinţe, ameninţă că aduc animalele în curtea primăriei că nu ştiu ce nu vrea primarul, cheamă presa, fac scandal. Trebuie lămuriţi din punct de vedere juridic ce se poate face. Vine Ştefănuţ cu tot neamul de gălăgioşi, fac un circ monstruos, sună la presă şi fac scandal. Nu mai aruncaţi toate în sarcina primarului fiindcă primarul nu ţine pentru el păşunea alpină. Târguri se fac între ei la toate nivelurile! La primar nu a venit niciunul să-i dea pe gratis un miel şi un caş – nici nu am avut pretenţia”.

Roland Venig – primar Sîngeorz-Băi: „Oraşul Sîngeorz-Băi are cele mai multe păşuni comunale, vreo 3000 şi ceva de hectare dintre care eligibile la plata subvenţiilor vreo 2400. Noi nu putem lucra decât cu legea, dar trist e că legea a fost schimbată de mai multe ori. Acum ne dăm cu stângul în dreptul, iar în parte cetăţenii au dreptate. Eu am o relaţie bună cu ACT care e foarte bine organizat la noi. La un moment dat, aveau bugetul mai mare decât al oraşului Sîngeorz-Băi. Suntem tributari la Legea muntelui fiindcă e o prostie ca omul să-şi treacă acolo animalul. Şi atunci ce face cu cel de acasă? Nu se compară animalele de la munte cu cele de acasă. La noi, la munte, nu te poţi duce decât după 1 iunie şi te întorci în 15 septembrie. Omul dacă şi le trece acolo, nu mai ia subvenţii acasă. Ce te faci dacă unul îşi cumpără 300 de oi şi vine la primar să-i dea păşune fără licitaţie? E bine ca ei să rămână în asociaţii fiindcă acolo îşi pot face şi politica demografică, dar ei nu vor să facă asta. O să vadă că pierd. Oraşul Sîngeorz-Băi i-a scutit timp de 5 ani de orice taxă, dar când am aflat că ei iau 3,2 milioane de lei pe an, cât bugetul nostru, am zis mamă, mamă… A venit Curtea de Conturi şi mi-a spus că îi putem scuti de redevenţă, dar de impozit, nu. Consiliul Local poate stabili o redevenţă mai mare sau mai mică, dar impozitul trebuie plătit”.

Ioan Strugari – primar Parva: „S-a spus că asociaţiile se transformă în grupuri de producători. E fals şi eronat din punct de vedere juridic. Asociaţia nu se transformă nicioadă. Ea s-a constituit pe OG 26, iar celelalte activităţi sunt create pentru altceva. Nu se transformă nimic. Cine vrea să îşi facă cooperativă, trei-cinci cetăţeni, ia frâiele în mână şi merge cu obligaţii mai departe. Din cauza acestei minciuni, membrii din comunităţi aşteaptă o transformare. Toată lumea cere drepturi şi nimeni nu spune ce înseamnă într-o comunitate suprapăşunatul. Se duc oamenii la ACT, se duc la presă şi spun că au 10 oi şi vor păşune, dar nimeni nu vorbeşte că e suprapăşunare. Spune doar că are dreptul! Termenul suprapăşunat e folosit de cei de la APIA şi de el ar trebui să ţină cont cei care ne pun nouă în cap, pe vremea asta, pe unii fermieri. Dacă o comună are 100 de hectare de păşune şi o mie de oi, e suprapăşunat! Termenul de suprapăşunat exclude de la plată. Ei vor să meargă pe un munte cum vor ei, dar nu se mai poate. Trebuie să-i învăţăm!  Eu le-am spus celor carea u prea multe oi: să le ducă la abator!”.

Anul acesta, în premieră, asociaţiile crescătorilor de animale ar urma să nu mai poată primi bani de la APIA.

„Asociaţiile nu vor mai putea depune cereri la APIA. Se discută totuşi de o prelungire anul acesta, dar, până nu vine nimic scris, nu putem spune nimic”, a spus Sabin Cucea- director adjunct în cadrul APIA Bistriţa-Năsăud.

Între timp, primăriile care nu au amenajamente pastorale trebuie să le aprobe pentru ca fermierii să ştie pe ce păşuni contează anul acesta şi pe ce bani de la APIA.