Uniformele şcolare ar putea deveni din nou obligatorii. Poziţia ISJ

Elevii din învăţământul preşcolar şi preuniversitar de stat şi privat ar putea fi obligaţi să poarte uniforme, potrivit unei iniţiative legislative depuse de un grup de deputaţi PSD care spun că vor evitarea situaţiilor „în care fetiţele care poartă fuste scurte atrag privirile băieţilor”.

Proiectul de lege modifică Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ. Potrivit iniţiativei, modelele uniformelor şi semnele distinctive se stabilesc de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ împreună cu consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor. Proiectul a fost înaintat în decembrie 2015 conducerii Camerei Deputaţilor de deputatul PSD de Argeş Cătălin Marian Rădulescu, fiind semnat de alţi 13 aleşi. Senatul este prima cameră sesizată.

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără s-a exprimat în ultima şedinţă cu directorii pe marginea acestui subiect.

„Am văzut în presă nenumărate frământări legate de uniformă. Aici, trebuie să fim cu toţii consecvenţi, să le explicăm copiilor, părinţilor, celor din Consiliul Elevilor de ce este elementară această formă de protecţie a copiilor şi de securitate a şcolii, că, dintr-o privire, vezi care e elev şi care nu are ce căuta în spaţiile şcolii”, a spus Tabără.

Inspectorul general s-a mai referit şi al alte componente care ţin de educaţie, cum ar fi punctualitatea: „Dacă cu toţii vom face front comun pentru componenta punctualitate şi vom fi primii care să dăm glas atunci când se sună, şi tot noi, dascălii, să fim corecţi sancţionăm lipsa de punctualitate, o să ajungem acolo unde vrem”.

Camelia Tabără le-a cerut colegilor ei directori să nu se situeze pe „un piedestal” şi să considere că nu are nimeni voie să îi critice: „Nu cred că e o atitudine potrivită. Acelaşi echilibru trebuie să îl regăsim şi în relaţia cu părinţii care au păreri despre educaţie şi despre modul în care noi lucrăm. Prin abilităţile noastre de dascăli, de oameni care ştim să comunicăm, să găsim împreună cu ei o soluţie comună pentru binele copiilor. Atunci când ne situăm pe poziţii adverse cu părinţii, am pierdut bătălia din start. Prima conştientizare este că avem acelaşi interes: binele şi formarea copilului care trebuie să ştie ce să ceară societăţii şi să ofere în egală măsură”.

În ce priveşte relaţia profesorilor cu elevii, inspectorul general a spus: „Cu siguranţă, elevii trebuie să devină partenerii noştri, cu siguranţă trebuie să găsim un cadru şi un context în care ei să îşi spună părerea. Să o facă într-o formă participativă, obiectivă şi să veghem în aşa fel încât să nu ajungă în zona obrăzniciei. O să spun de fiecare dată când e cazul: uneori, dacă nu ţinem foarte bine lucrurile sub control se ajunge şi în zona aceea. Am văzut asta la videoconferinţe când preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor avea un ton nepotrivit şi revendicări nepotrivite. Asemenea comportamente tot noi trebuie să le reglăm”.

În ce priveşte proiectul de lege privind obligativitatea uniformelor şcolare, iniţiatorii au propus ca elevilor care provin din familii cu venituri reduse să li se acorde, la cerere, burse de ajutor social pentru achiziţionarea acestor uniforme.

În expunerea de motive, iniţiatorii argumentează că implementare acestei măsuri conduce la prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli, la impunerea „unei anumite discipline, respect şi bun gust”, la evitarea ”discriminării dintre elevii săraci şi cei care provin din familii înstărite”, la promovarea egalităţii de şanse şi la „menţinerea decenţei, evitându-se situaţiile în care fetiţele care poartă fuste scurte atrag privirile băieţilor din clasă sau din şcoală”.

Un alt „beneficiu” invocat de parlamentari este „aspectul uniform al clasei prin faptul că elevii poartă acelaşi model şi culoare indiferent de sex”. „În ultimii 25 de ani s-au amplificat discrepanţele între cetăţeni, respectiv elevi prin situaţia lor financiară. O parte din cetăţeni, puţini la număr, având o stare materială bună şi foarte bună, care le permite să le ofere condiţii deosebite copiilor lor, iar cealaltă parte, în majoritate, au sărăcit, fiind săraci şi foarte săraci”, mai afirmă iniţiatorii în expunerea de motive.

Foto: arhivă elevi Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa