Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu situată pe Bd. Independenței din Bistrița, realizată prin reabilitarea și modernizarea perlei arhitecturale construite în anul 1912 și în care a trăit ultimii ani de viață fratele poetului național Mihai Eminescu, Matei Eminescu, a fost inaugurată oficial după finalizarea lucrărilor. Casa Colecțiilor se va deschide publicului luna viitoare.
Lucrările au fost realizate din bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, valoarea investiției fiind de 8.567.733,46 lei, Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu fiind în administrarea Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”.
Constructor: asocierea dintre SC East Coast Construction and Remodeling SRL din Maieru și SC Euras SRL din Satu Mare pentru execuție, SC K&K Studio de Proiectare SRL din Cluj-Napoca pentru partea de proiectare.
Imobilul va găzdui evenimente culturale, prezentări, conferințe, lansări de carte și va avea și funcție muzeală și de arhivă, fiind amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți (Eugen Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu, Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle etc.). Casa Colecțiilor va adăposti peste 22.000 de volume din patrimoniul Bibliotecii Județene, unele dintre ele fiind de o valoare inestimabilă.
În această casă construită în 1912 a locuit, între anii 1924-1929, ofițerul Matei Eminescu, fratele mai mic al lui Mihai Eminescu, aceasta fiind locuința de serviciu a cumnatului său, subprefectul Alexandru Pălăgieșu. Ea a fost restaurată și adusă cât mai aproape de aspectul original în ceea ce privește elementele decorative, picturile de pe suprafața fațadei, dar și coloristica pastelată recomandată în urma studiului stilistic și istoric.
Compartimentare:
Demisol – 2 săli de lectură, biroul bibliotecarilor, sală patrimoniu, o cafenea cu acces direct din exterior, spații tehnice și un grup sanitar.
Parter – încăperile au fost transformate în săli de expunere și de păstrare a colecțiilor speciale a donațiilor de manuscrise / documente culturale / literare (sala George Coșbuc, sala Liviu Rebreanu, sala Andrei Mureșanu / Ion Pop Reteganul, sala Mihai Eminescu / Veronica Micle, Sala Nicolae Manolescu).
Mansardă – o sală multifuncțională pentru evenimente culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări, colocvii, expoziții etc.
”Este un obiectiv care cred că va deveni și punct de atracție turistică, pe lângă activitățile culturale care se vor desfășura aici. Clădirea care era într-o stare avansată de degradare are peste 100 de ani și vom începe să facem și demersurile pentru a o casifica drept monument istoric. Foarte mulți mari oameni de cultură și-au donat biblioteci, manuscrise, colecții valoroase. Avem acum o bijuterie arhitecturală. Specialiștii s-au străduit să facă reabilitarea cât mai apropiată de varianta inițială a clădirii. Restaurarea s-a făcut la cele mai înalte standarde. Sunt fericit că putem reda publicului această clădire în care a trăit și fratele marelui poet Mihai Eminescu, Matei Eminescu. Urmează ca Biblioteca Județeană, în următoarele săptămâni, să aducă valorile în ea, iar pe 14 noiembrie, la ora 10.00, va fi deschisă oficial în cadrul unui eveniment”, a spus președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.
”Mă bucur că suntem privilegiați și Biblioteca Județeană se va extinde. Suntem fericiți că vom avea o asemenea instituție în Bistrița. Vom aduce multe valori aici, manuscrise, cărți cu autograf, scrisori și fotografii orginale, o bogăție culturală de apreciat”, a menționat pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”.
Scrisoare deschisa. In atentia presedintelui Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud Emil Radu Moldovan.
Domnule presedinte Moldovan… v-ati remarcat in public ca un patriot roman luminat, prin studiile de securitate facute si la academia SRI…. Sunteti cunoscut ca si patriot si prin consilierii dvs. si actuali angajatii de la Consiliul Judetean, pensionari/fosti angajati sau sefi la SRI…sunteti recunoscut ca un sustinator al romanilor, prezenta dvs. fiind deja obisnuita la toate sarbatorile religioase importante pentru crestinii romani ortodocsi.
In aceste conditii sunt de neinteles gafele pe care le faceti, se pare la sugestia unor istorici locali mai neavizati, in ceea ce priveste istoria romanilor.
Si o ultima mare gafa pe care consilierii pe teme de istorie v-au impus sa o faceti este renovarea casei in care a locuit Matei Eminescu, fratele poetului nostru national. Se stie ca Matei a fost ofiter (capitan) al armatei romane, erou cu 6 decoratii in Razboiul pentru Independenta, patriot si om de onoare, reprezentant al romanismului transilvanean , dusman feroce al ocupantilor germani din Primul Razboi Mondial, fapt ce il inscrie in galeria de onoare a acestui popor. Astfel este de neinteles de ce la renovarea casei de pe Bl. Independentei nu s-au pastrat culorile consacrate in Romania, sau albul pur, si s-a trecut la picturi si motive florare de sorginte ungara si austriece, din perioada de dinainte de Marea Unire. Motivul oficial e ca acea cladire apare intr-o poza din timpul dominatiei austro-ungare impodobita cu acele motive florale austriece, fara sa se tina cont ca Matei Eminescu a schimbat decorul casei, in unul de sorginte romanesca, tocmai pentru a anihila efectele vizuale ale fostilor imperiali austro-ungari pe care ii detesta. Noua imagine a casei, l-ar face sigur sa se intoarca in mormant pe Matei Eminescu, vazand ca ocupantii austrieci au din nou sustinatori printre istoricii mercenari din Bistrita.
Marius Chiuzan – jurnalist liber si independent.
D le Chiuzan, Matei Eminescu a fost un rafinat. A stiut ca albul este alb pentru totdeauna… in orice incaparere.., Taranoii borati nu stiu asta, decat imitatie, tiganie si americanizare. Conservarea este pentru o alta categorie de oameni…
Fiecare cu pletea sau chelia lui.
O adevărată bijuterie ! Felicitări ! Felicitări tuturor celor care au contrubuit la realizarea acestei investiții! Merită banii.
Dar, pentru simetrie, propun ca doar echipa care a executat decorațiunile exterioare (austro-ungare) să se deplaseze și în inima Budapestei, acolo unde România are Complexul de clădiri al românului Emanuil Gojdu (născut și școlit în 9 februarie 1802, Oradea), lăsate prin TESTAMENT României. Acolo să
impodobească cu infinitele motive florale populare românești, toate fațadele întregului Complex.
Oricum, Gojdu și-a exprimat valabilitatea obligatorie a Testamentului său cel puțin până în anul 2070. Și… nu mai e mult pînă atunci. Succes domnilor pictori !
felicitari pentru realizarile DVs domnule Chiuzan….care or fi acelea…in rest, ce sa zicem? critica este cel mai la indemna instrument atunci cand noi ne ocupam de …vorbe…si atat. Felicitari celor care au gandit si au redat aceasta constructie, noua cetatenilor orasului, este foarte frumoasa, si speram ca veti gasi si alte bijuterii arhitecturale pe care sa le salvati, in ciuda acelora care gasesc mereu si mereu ceva de criticat atat de fara rost. Felicitari inca o data!
Nu e rău! Pasul următor ar fi digitalizarea. Toate bibliotecile și muzeele fac acum asta. Poate face fiul prefectului un contract cu Ivan și dă consultanță pentru asta. Cu încă 4-5 sute de mii de euro vă învață el cum se face. Acum ar fi momentul.
La omul sărac, nici boii nu trag. In anul 2013 mutarea Bibliotecii Judetene in clădirea fostei sucursale a BNR de pe strada Odobescu a fost o eroare. După cum se stie, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, un mare iubitor al meleagurilor bistritene ar fi vrut ca la Bistriţa să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul de artă religioasă. Muzeul urma să aibă un caracter ecumenic, pentru a atrage un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean a lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica din spatele clădirii doua galerii de sticlă, la parter si etaj, mărind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. După ce totul a fost gata, Radu Moldovan care nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita a schimbat destinatia clădirii. El a venit la de-a gata, clădirea proaspăt reabilitată fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Astfel, la nici un an de la mutarea bibliotecii, s-a mai construit o anexa inghesuită in curtea fostului sediu al BCR, pentru a suplini lipsa de spatiu. Nici măcar nu i-a dus capul pentru a realiza si o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatură functională a intregului ansamblu. Iată că acum din nou biblioteca se confruntă cu lipsa de spatiu, ceea ce impune mutarea unor colectii de carte veche in clădirea de pe bulevardul Independentei, proaspăt reabilitată.
Asta inseamnă să mergi pe minima rezistentă si să nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci de secol XXI, la standarde europene. Cu atat mai mult cu cat exista la vremea respectiva un studiu de fezabilitate început în anii trecuţi pe baza caruia s-a trecut la întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei. De asemenea s-a trecut la elucidarea jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Alba Iulia, unde urma sa fie construită noua bibliotecă, unde să fie găzduite toate colectiile si functionalitătile. Dar iata că, după binecunoscutul proverb romanesc “doi incarcă, doi descarcă”, orasul Bistrita a rămas cu o bibliotecă publică împrăstiată prin tot orasul, dar si fără un muzeu de artă sacră unic in zonă, având in vedere că Protopopiatul Ortodox Bistrița dispune de un număr important de icoane românești din secolele XVII-XX, printre cele mai importante colecții din Transilvania. De aceea, a devenit o necesitate amenajarea la Bistrita a unui muzeu de artă religioasă, pentru punerea în valoare a patrimoniului religios local, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lungă perioadă de timp Muzeul Judetean. Ar fi si un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat vrednic de pomenire, iar muzeul de artă sacră de la Bistrita ar trebui să poarte numele „Mitropolitul Bartolomeu Anania”.
Ar fi foarte mișto și în duhul necurat al vremurilor ca un muzeu cu icoane furate din bisericile greco-catolice să poarte numele mitropolitului Anania care pe vremea lui Ceaușescu a fost trimis în misiune Hawai, petrecand ani de zile în America în cea mai negră perioadă a comunismului. Mișto de tot!
Da ce va mai place sa va pozați!! Mai bine zis făcută din banii cetățenilor, (tara asta fără taxe și impozite este moarta) ce ar fi sa privatizam primaria și consiliu județean și apoi ar putea zice ca au făcut din banii lor,pana atunci ciocul mic.Mai ziceam dacă îl vedeam pe Raducu în salopeta la roaba și lopata, apoi avea tot dreptul la pozat. Corect era sa apară în poza muncitorii care au realizat renovarea…..și asa e făcută din banii cetățeanului. Dar politrucii imediat își trag meritele. Vai de mine ce am realizat noi, și ei au semnat câteva documente.
Urmatoarea cladire care trebuie obligatoriu salvata nu demolata si statul sa faca pe dracu-n patru sa o rascumpere este cladirea de pe str. Garii nr.2 unde a functionat fosta Bibllioteca Judeteana.
Aici tovarasii din administratie au ramas repetenti desi oferta a fost scapata de doua ori in vremea lui OTC.
da actualul primar ce face in acest sens??? ca deja are 4 ani azi maine…. si poate va asculta el, ca se pare ca aveti idei bune. De ce nu o cumpara acum? daca Cretu a ratat?
Îi lipsesc turnulețele gen pagodă și ar fi de la Strehaia !
Bine…. Si casa natala?