Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Bistrița din 31 ianuarie se află și abrogarea unei Hotărâri CL din octombrie 2014 privind iniţierea procedurii de modificare a stemei care fusese aprobată în 1993.
”Hotărârea Consiliului Local Bistrița nr. 108 / 16.10.2014, privind iniţierea procedurii de modificare a stemei aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Bistriţa nr. 52 / 26.08.1993, a fost adoptată ca urmare a inițiativei domnului consilier Alexandru Marian Toniuc.
Prin această hotărâre, Consiliul Local al Municipiului Bistriţa a aprobat iniţierea procedurii de modificare a stemei, stabilindu-se că urmează a fi întocmit un studiu cu privire la simbolurile şi stema oraşului de-a lungul timpului, de către Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale şi de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în vederea realizării proiectului de stemă de către specialişti sau graficieni heraldişti, în trei variante, care urma să fie supus dezbaterii publice.
În ciuda demersurilor făcute, nici instituțiile abilitate și nici societatea civilă nu au transmis propuneri, puncte de vedere sau recomandări referitoare la modificarea stemei Municipiului Bistriţa și nici nu au fost alocate sume de la bugetul local în acest sens pentru elaborarea studiilor necesare, astfel că Hotărârea nr. 108 / 16.10.2014 nu a produs niciun efect.
În contextul în care actuală stemă a Municipiului Bistrița respectă toate rigorile specifice și răspunde cerințelor administrației publice locale consider oportună abrogarea Hotărârii Consiliului Local Bistrița nr. 108 / 16.10.2014, privind iniţierea procedurii de modificare a stemei aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Bistriţa nr. 52 / 26.08.1993”, spune primarul Ioan Turc în referatul de aprobare.
Practic, se încheie orice demers pentru modificarea stemei orașului, care rămâne în continuare cea pe care o vedeți în imagine.
Prea multa gargara pentru un FAS administrativ.
Parca intr-o modificare de stema sta viitorul luminos al acestui oras.
Modificati mai bine idioatele de proiecte lasate mostenire din editiile trecute de exemplu Linia Verde pe perete , pistele de biciclete urcate pe garduri si mineralizarea Pietei Centrale. Aici sa va vad stimati consilieri daca aveti idei ? Soc Civila mai apta la minte a considerat ca nu merita sa aduci nimic nou intr-o stema, deoarece oricum nu aduce nici un minim avantaj privind nivelul de trai in comunitate. Cu o stema nu se face primavara.
Cred ca stema Bistriței ar putea avea un design actualizat, numai sa nu o strice si mai rău designerul, (sa facă un chici modern)
Dacă va uitați la emblemele cluburilor de fotbal, Tottenham, Rapid etc emblemele s-au transformat (modernizat) de 6-7 ori de la înființarea clubului, sa nu arate ca un ziar tipărit din epoca Comunista.
–
Mă uit la stemele orașelor fin străinătate si observ ca predomina un singur element, caracteristic pt oraș, nu trei care sa creeze confuzie.
Oraș port – stema o corabie
Oraș de munte – stema un stejar
Oraș medieval – O acvila
Un cavaler teuton
Un Leu cu coroana pe cap
O cetate
Etc.
Haideți sa ne hotărâm, sa nu-l avem si pe Andrei Muresanu si Struțul cu potcoava in cioc și Turnul Dogarilor
Propun ca stema a orașului Bistrița – “Parcul de distracții Wonderland”, pentru ca struti nu avem, cetate nu avem (orașul medieval se distruge de la o zi la alta, elemente de patrimoniu sunt înlocuite cu termopane si chiciuri) , Andrei Muresanu cu degetul in aer arată caraghios .
Vii ce ziceți?
Turnul Dogarilor?
Clopu cu paun neaparat, este singurul loc din tara unde se poarta !
Clopu cu paun neaparat, este singurul loc din tara unde se poarta ! … si un urs !!
In zilele Revolutiei in 21 sau 22 dec 89 un hatru bistritean s-a urcat pe soclu si a infipt in degetul ridicat al poetului ANDREI MURESANU o franzela.
Astfel desteptarea bistritenilor a fost si mai vizibila si cred ca asa trebuie modificata stema cu o franzela care sa contina si pretul crescut pe timp de inflatie care da fiori poporului roman.
Stemele orașelor exista de peste 600 de ani. Nu este nevoie să inventam nimic, trebuie doar sa căutam in arhive.
Stemele orașelor de pe vremea sașilor, Siebenburgen.
Ați văzut ce stema frumoasa si simpla are Brașovul ( Kronstadt)
Sau Sibiul (Hermannstadt)
Sau Sighișoara?
Si stema Bistriței există si ar trebui sa revenim la ea, asa cum a fost înainte de venirea comuniștilor.
Istoricii si Asociația Sasilor Bistrițeni știu mai bine decât noi care e stema Bistriței.
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%98apte_Scaune
Articolul îmi oferă prilejul de a readuce în atenția publicului argumentele invocate atunci în expunerea de motive:
„Stema orasului Bistrita este dupa toate probabilitatile însemnul heraldic cu cea mai mare vechime din Romania. In forma lui initiala (1367) aceasta cuprindea un scut despicat având în stânga trei flori de crin, în dreapta trei brâuri; timbrat cu o coroană având în creștet un cap de struț încoronat cu o potcoavă în cioc;
Avand in vedere faptul ca anul acesta se implinesc 750 de ani de la prima atestare documentara in care apare numele actual al orasului nostru, avand in vedere deasemenea reconsiderarea la nivel national a simbolurilor istorice si elementelor heraldice propun reintroducerea in stema municipiului Bistrita a strutului incoronat iesind din coroana regelui Ludovic de Anjou asa cum apar acestea pe vechile reprezentari ale stemei orasului.
Fara aceste elemente distinctive, ceea ce noi pretindem ca e strutul concedat orasului de o veche si ilustra casa regala europeana, poate fi la fel de bine o gasca, simbol al unei ferme sau zone cu traditie in ingrasarea gastelor pentru producerea de pate de fois gras.
La sfarsitul lunii trecute, in data de 29.03.2014 in padurea Codrisor a fost descoperit un sigiliul cu capul de strut incoronat care iese dintr-o coroana datand se pare din secolele XIV-XV sigiliul si, judecând după mărimea sigiliului, dar şi după absenţa altor date, precum anul apartinand mai probabil unui funcţionar de rang inferior al Cetăţii.
In contextul prezentat mai sus este cred oportuna adoptarea proiectului de hotărâre vizând modificarea stemei actuale a municipiului Bistrița.
https://timponline.ro/toniuc-vrea-reintroducerea-in-stema-bistritei-a-strutului-incoronat-iesind-din-coroana-regelui-ludovic
Nu departe de noi, în Slovacia, orașul Kosice se mândrește cu faptul că în 1369 ar fi devenit primul oraș din Europa si din lume căruia i-a fost acordata propria stemă. Acesta a fost acordată de regele Ludovic I cel Mare de la Castelul din Diósgyőr aproape de astăzi Miskolc.
Pentru a marca acest lucru și a-și afirma prioritatea și a valorifica turistic această moștenire orașul a ridicat un monument dedicat primului însemn heraldic din Europa. Stema de bronz, de mari dimensiuni ridicată pe un soclu care are în medalioane și versiunile ulterioare a fost inaugurată in decembrie 2002, pe strada principală.
Dacă ar fi să ne comparăm, prin actul regelui Ludovic de Sigismund, din 24 aprilie 1353, oraşul Bistriţa capătă dreptul de a avea pecete proprie şi de a organiza un târg anual scos de sub jurisdicţia voievodală ori nobiliară. Cu 16 ani înaintea orașului Kosice.
https://en.wikipedia.org/wiki/Coat_of_arms_of_Ko%C5%A1ice
Apariția articolului îmi oferă ocazia de a readuce în atenția publicului argumentele din expunerea de motive a proiectului de acum 10 ani.
„Stema orasului Bistrita este dupa toate probabilitatile însemnul heraldic cu cea mai mare vechime din Romania. In forma lui initiala (1367) aceasta cuprindea un scut despicat având în stânga trei flori de crin, în dreapta trei brâuri; timbrat cu o coroană având în creștet un cap de struț încoronat cu o potcoavă în cioc;
Avand in vedere faptul ca anul acesta se implinesc 750 de ani de la prima atestare documentara in care apare numele actual al orasului nostru, avand in vedere deasemenea reconsiderarea la nivel national a simbolurilor istorice si elementelor heraldice propun reintroducerea in stema municipiului Bistrita a strutului incoronat iesind din coroana regelui Ludovic de Anjou asa cum apar acestea pe vechile reprezentari ale stemei orasului.
Fara aceste elemente distinctive, ceea ce noi pretindem ca e strutul concedat orasului de o veche si ilustra casa regala europeana, poate fi la fel de bine o gasca, simbol al unei ferme sau zone cu traditie in ingrasarea gastelor pentru producerea de pate de fois gras.
La sfarsitul lunii trecute, in data de 29.03.2014 in padurea Codrisor a fost descoperit un sigiliul cu capul de strut incoronat care iese dintr-o coroana datand se pare din secolele XIV-XV sigiliul si, judecând după mărimea sigiliului, dar şi după absenţa altor date, precum anul apartinand mai probabil unui funcţionar de rang inferior al Cetăţii.
In contextul prezentat mai sus este cred oportuna adoptarea proiectului de hotarare vizand modificarea stemei actuale a municipiului Bistrita.”
https://timponline.ro/toniuc-vrea-reintroducerea-in-stema-bistritei-a-strutului-incoronat-iesind-din-coroana-regelui-ludovic/
Într-un stil administrativ superficial, în raportul care susține proiectul de abrogare inițiat de domnul primar Turc, se afirmă că: „în ciuda demersurilor făcute nici instituțiile abilitate și nici societatea civilă nu au transmis propuneri, puncte de vedere sau recomandări referitoare la modificarea stemei Municipiului Bistriţa.”
Această afirmație este 100% falsă. Sub numărul de înregistrare 96.389 din data de 27.11.2014 a fost înregistrat răspunsul Arhivelor Naționale Serviciul Județean Bistrița Năsăud la cererea Primăriei Bistrița cu nr.89.699 din 04.10.2014 prin care se solicită un punct de vedere cu privire la stema orașului având un număr de 8 pagini. Muzeul Județean, ca reacție la solicitare și în colaborare cu Primăria a publicat în Revista Bistriței XXIV apărută în anul 2015 un valoros Studiu al domnului Vasile Duda intitulat „Date despre stema regală a Bistriței” – pag. 148-171.
Studiul evidențiază faptul că însemnul heraldic a Bistriței a primit dreptul de a utiliza tot blazonul regal al lui Ludovic cel Mare. Ludovic de Anjou, supranumit cel Mare a fost de departe cel mai puternic și mai bogat monarh european al epocii. Mai mult arată că blazonul ar fi fost acordat Bistriței în urma vizitei pe care a făcut-o monarhul în orașul nostru. Regele a ajuns prima dată la Bistrița venind din uriașul castel din Napoli după ce tocmai cucerise orașul, alungat de marea ciumă. Vă dați seama cam ce însemna deplasarea prin Europa în condițiile de la 1360, și cam ce importanță avea orașul Bistrița dacă cel mai puternic monarh european a venit în Bistrița, a stat în Bistrița, a asistat la judecată și a dat diplome regale Drăgoșeștilor de aici și în fine i-a concedat propriile simboluri regale pentru a fi utilizate ca simbol oficial al orașului.
În fine, din același studiu reținem că primele însemne heraldice ale Tarii Românești și ale Moldovei care apar pe primele Monede bătute după fondarea acestora sunt inspirate tot de heraldica casei d’Anjou, simboluri care se regăsesc pe vechea stemă a Bistriței.
Studiul domnului Vasile Duda se încheie cu următorul paragraf:
„Așadar, fără să rezolvăm pe deplin acest subiect, constatăm că stema medievală a orașului Bistrița are legături directe cu heraldica din Europa secolelor XIII-XVI, iar tradiția păstrării ei, a fost utilă din perspectiva afișării legă-turilor burgului cu tradiția și cultura occidentală. Din dorința de a bloca aceste legături firești, sistemul comunist a stigmatizat vechile simboluri sub pretextul că sunt învechite și îl reprezintă pe „exploatatorul burghez”, care era în plus și de origine germană. După evenimentele politice din 1989, din dorința de a cunoaște trecutul, dar și de a consolida prestigiul european al orașului, simbolurile sigilare ale Bistriței revin în atenție și trezesc interesul societății contemporane.”
Alte propuneri, puncte de vedere și recomandări din partea societății civile nu aveau cum să vină dacă Primăria nu le-a cerut.
Redau în continuare din expunerea de motive din 2014:
„Actuala stema a municipiului Bistrita a fost conceputa in urma cu peste 20 de ani intr-o perioada postrevolutionara caracterizata de pasiuni antimonarhice si nationaliste. In conceptia stemei si in descrierea elementelor din care este compusa se pot remarca influentele perioadei in care stema a fost conceputa. Astfel au fost eliminate din simbolistica orasului coroana de pe capul strutului si scutul regatului si al casei de Anjou fiind in schimb subliniate elemente ale luptei de afirmare nationala unele dintre acestea intr-un mod cu totul artificial. Este cu totul indoielnic ca stema Moldovei ar fi fost vreodata asezata pe deasupra portii turnului Dogarilor – reprezentat pe actuala stema asa cum apare pe stema actuala. Pe de alta parte stema cu struţ de pe vechea Poartă a Lemnelor se pastreaza inca la muzeul judetean.
În aceeasi perioada a fost adoptata actuala stema a Romaniei prin Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului. Tot ca urmare a fricii manifestate de puterea de atunci fata de orice simbol monarhic si-au pierdut atunci coroana atat acvila de aur de pe scutul mare al stemei Romaniei cat si acvila de pe scutul mic care apare pe stema Tarii Romanesti. Coroana de oţel ar putea sa revina pe capul Acvilei din stema României umare a adoptarii de catre Senatul Romaniei in cursului lunii martie a anului curent a unei initiative legislative in acest sens.”
În varianta proiectului transmisă inițial nu intenționam decât să repunem coroana pe capul struțului. Cu descrierea: „strutul încoronat, vechiul simbol al asezarii, concedare a regalitatii maghiare, aminteste privilegiile orasului din epoca medievala, traditia de auto-guvernare si legaturile seculare cu spatiul european.”
Între timp, coroana de oțel a revenit prin Lege pe stema României. Simbolul herladic al Bistriței a rămas în continuare fără coroană, mai degrabă o gâscă anonimă decât struțul regal. Pentru a fi repusă coroana la locul ei, era nevoie de voință politică, pricepere managerială și un dram de râvnă administrativă. Ne-am convins între timp că lipsesc. Deranjantă în context este exprimarea voinței politice în sens contrar. Surprinzător este faptul că, la Bistrița, încă în anul 2023, coroana este un simbol care deranjează atât de tare încât se dorește abandonarea oricăror viitoare demersuri de restabilire a simbolului secular nefalsificat al orașului. Subcultura ideologizată din perioada ceaușistă a mai câștigat o bătălie.
În timp ce la propunerea primarului, CL Bistrița va abroga în 31.01.2023 Hotarârea din 2014 privind modificarea stemei, Primăria Brașov a finalizat procedura în vederea aprobării proiectului de stemă a municipiului Brașov. Este vorba, desigur de vechea stemă a orașului. Proiectul urmând a fi adoptat în cursul lunii februarie sau martie. Merită de menționat și modul în care a fost organizată consultarea publică și modul în care cetățenii pot furniza propuneri, on line. Apropo de ce înțelege Primăria Bistrița prin „transmiterea de propuneri, puncte de vedere și recomandări de către societatea civilă”.
Reținem din Raportul la proiectul de Hotărâre privind însușirea proiectului de stemă a municipiului Brașov:
„Având în vedere continuitatea folosirii elementelor grafice prezente în stema Brașovului, de-a lungul a aproape 600 ani în care istoria a consemnat atât de diferite orânduiri de stat, considerăm că este deopotrivă oportună și justificată păstrarea elementelor prezente constant în diversele variante de stemă ale orașului nostru de până acum, coroana putând indica atât puterea, cât și prosperitatea urbei, de ieri și de astăzi, trunchiul reprezentând rezistența, trăinicia, dezvoltarea continuă, iar rădăcinile sugerând pe de o parte continuitatea, dar și încrederea că Brașovul va dăinui multă vreme de acum înainte, extrăgându-și energia din contribuția adusă de-a lungul timpului de generațiile de locuitori ai orașului.”
Și din Anexa la proiect:
„Potrivit Pct. 3 al Metodologiei Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a
Academiei Române, care precizează că ,,Se va respecta cu prioritate tradiția heraldică locală”, stema Municipiului Braşov reia elementele heraldice tradiţionale ale localităţii. Astfel, coroana are o tradiţie datând cel puţin din anul 1368, fiind probabil o stemă conferită de un Rege al Ungariei din Casa de Anjou”
https://www.brasovcity.ro/ro/consiliul_local/proiecte_de_hotarare_dezbatere_publica/18851/
La Bistrița, din păcate ,,tradiția heraldică locală” este nesocotită în continuare și „coroana” indicând „atât puterea, cât și prosperitatea urbei, de ieri și de astăzi” este interzisă. Păcat!