Toniuc cere reintroducerea în stema Bistriţei a struţului ieşind din coroana regelui Ludovic

Actuala stemă a municipiului Bistriţa a fost elaborată în anii 1993-1994 apărând pe antetul documentelor oficiale ale Primăriei Bistriţa. Organizarea în anul 1994 a primei ediţii a Zilelelor municipiului Bistriţa cu ocazia împlinirii a 730 de ani de la prima menţionare a numelui oraşului într-un document oficial au fost realizate insigne şi materiale promoţionale cu stema municipiului.

Descrierea actuală a stemei: Se compune dintr-un scut partajat în furcă răsturnată. În primul cartier, pe fond de aur, statuia lui Andrei Mureşanu, aşezata pe un soclu zidit, ambele de argint. În cartierul doi, pe câmp de azur, este reprezentată, tot din argint, o construcţie etajată, terminată cu acoperiş ascuţit, dotată cu două fanioane. Deasupra porţii cetăţii se zăreşte un scut cu stema Moldovei, capul de bour cu stea între coarne, flancat de roze în dreapta şi de semiluna conturnată în stânga. Lateral, construcţia este continuată cu un zid crenelat. În cartierul trei, pe fond roşu, ieşind dintr-un cartuş de aur, se află un cap de struţ, de argint, care ţine în cioc o potcoavă de aur. Scutul este timbrat cu o coroana murală de argint formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate: capul de bour, precum şi construcţia releva legăturile existente în evul mediu între oraşul Bistrita şi Ţara Moldovei (Bistriţa fiind posesiunea domnitorilor acestui principat românesc); struţul, vechiul simbol al aşezării, concedare a regalităţii maghiare, aminteşte activitatea comercială desfăşurată odinioară de localnici; monumentul lui Andrei Mureşanu face aluzie la rolul locuitorilor în lupta de emancipare naţională.

Actuala stemă a municipiului Bistriţa a fost concepută în urmă cu peste 20 de ani într-o perioadă postrevoluţionară caracterizată de pasiuni antimonarhice şi naţionaliste. Se pot remarca influenţele perioadei în care stema a fost concepută. Astfel au fost eliminate din simbolistica oraşului coroana de pe capul struţului şi scutul regatului şi al casei de Anjou, fiind în schimb subliniate elemente ale luptei de afirmare naţională, unele dintre acestea într-un mod cu totul artificial. Este cu totul îndoielnic că stema Moldovei ar fi fost vreodată aşezată pe deasupra porţii Turnului Dogarilor – aşa cum apare pe stema actuală. Pe de altă parte, stema cu struţ de pe vechea Poartă a Lemnelor se păstrează încă la Muzeul Judeţean.

Stema oraşului Bistriţa este după toate probabilităţile însemnul heraldic cu cea mai mare vechime din România. În forma lui iniţială (1367) aceasta cuprindea un scut despicat având în stânga trei flori de crin, în dreapta trei brâuri; timbrat cu o coroană având în creştet un cap de struţ încoronat cu o potcoavă în cioc.

Având în vedere faptul că anul acesta se împlinesc 750 de ani de la prima atestare documentară în care apare numele actual al oraşului nostru, având în vedere reconsiderarea la nivel naţional a simbolurilor istorice şi elementelor heraldice, propun reintroducerea în stema municipiului Bistriţa a struţului încoronat ieşind din coroana regelui Ludovic de Anjou aşa cum apar acestea pe vechile reprezentări ale stemei oraşului. Fără aceste elemente distinctive, ceea ce noi pretindem că e struţul concedat oraşului de o veche şi ilustră casă regală europeană, poate fi la fel de bine o gâscă, simbol al unei ferme sau zone cu tradiţie în îngrăşarea gâştelor pentru producerea de pate de fois gras.

În secolul XIV, când Casa D’Anjou a revendicat tronul regatului Ungariei, nobilimea maghiară a fost împotriva venirii acestora. Familia regală a solicitat ajutorul oraşelor, despre care se ştia că se opuneau nobilimii. Cu această ocazie, oraşul Bistriţa, care şi-a arătat sprijinul pentru regalitate, a primit stema care reprezenta un struţ cu o coroană pe cap, un coif de cavaler şi un scut care avea pe el crinii Casei D’Anjou. Atât struţul, cât şi crinii sunt elemente de pe scutul regilor din dinastia D’Anjou. Bistriţa este singurul oraş din Transilvania care avea elementele unei dinastii atât de cunoscute şi răspândite cum este blazonul Angevinilor. Struţul era considerat în perioada medievală unul dintre cele mai puternice păsări singura capabilă să învingă un cal. Struţul ca o pasăre este, de asemenea, caracterizată prin rapiditatea şi vigilenţă. Aceste caracteristici ale pasarii sunt menţionate în Biblie, de asemenea, şi probabil acesta a fost motivul pentru care struţul a fost reprezentat pe blazonul regilor Casei de Anjou, acesti monarhi au avut reputaţia de a fi catolici înfocaţi. Potcoava de argint pe care struţul o poarta în cioc este posibil să fi însemnat bogăţie şi noroc. Struţul este singurul element constant în stema Bistriţei din 1300 şi până astăzi, excepţie făcând perioada comunistă.

La sfârşitul anului 2010, Primăria Bistriţa a lansat proiectul brandului turistic al oraşului, care să promoveze în perioada următoare produsul turistic ”Cetatea Medievală Bistriţa”. La finalul unui proces de elaborare a brandului de oraş şi a mascotei oraşului, la data de 16.03.2011 prin votul consilierilor locali s-a ales ca mascotă struţul cu coroniţă şi cu potcoavă în cioc.

La sfârşitul lunii trecute, în Pădurea Codrişor a fost descoperit un sigiliu cu capul de struţ încoronat care iese dintr-o coroană datând se pare din secolele XIV-XV.

În contextul prezentat mai sus, este cred oportună adoptarea de către Consiliul Local a proiectului de hotărâre vizând modificarea stemei actuale a municipiului Bistriţa.

Preşedinte PER Bistriţa-Năsăud, consilier local Alexandru Toniuc