Ciorile care și-au făcut cuiburi în arborii înalți de pe Bulevardul Independenței sunt greu de alungat, însă în programul de investiții din acest an al Direcției de Infrastructură și Servicii vor fi alocați bani pentru cumpărarea de sisteme laser cu care să fie speriate.
”Zona Big e plină de cuiburi de ciori. Am făcut două adrese către Mediu și ne-au răspuns că nu avem voie să ne atingem de ciori. Sunt mai importante ca oamenii. E lege. Nu știu dacă există soluții, dar am prins pe lista de investiții la Direcția de Infrastructură și Servicii câteva sisteme de laser. Eu am constatat personal că e singurul lucru care le sperie”, a spus primarul Gabriel Lazany, răspunzând unei interpelări pe această temă a consilierului Rodica Dobraniș.
Edilul a mai adăugat că, atunci când era manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, a încercat să alunge păsările gălăgioase cu sisteme cu ultrasunete, însă acestea s-au dovedit ineficiente.
”Singurul lucru care ține la depărtare cioara era dacă împușcai una sau două. Nu mai veneau un an acolo pentru că sunt foarte inteligente. De vreo 5-10 ani s-a interzis lucrul acesta, nu mai e voie să tragi asupra lor și de atunci nu am mai reușit nicicum să le combatem. Nici toaletarea arborilor nu a dat rezultate. Ciorile au spart polistirenul clădirii și și-au făcut cuiburi în fațadă. Este o problemă națională, ar trebui lăsat să fie extirpate, însă din păcate nu putem”, a spus primarul.
Alungarea ciorilor din orașe reprezintă o problemă greu de rezolvat pentru că ele sunt printre cele mai inteligente păsări: comunică între ele pericolele, se obișnuiesc rapid cu metodele de alungare și își schimbă comportamentul.
Domnu primar, dar cum vorbiti asa?! Cum adica sa fiti lasati sa le extirpati? Ati avea atata suflet? Sunt si ele lasate pe Pamant cu un scop. Acum veniti dvs, primar al unui oras european, si recomandati impuscarea lor? Doamne fereste de asa ceva. Mai bine bagati laserul in ochii ciorii. Poate…zbrr pe o dugheana ca si pupaza lu’ Creanga.
Faceti curat prin oras, nu mai lasati toate mizeriile prin oras si va garantez ca ciorile vor disparea in mod natural. Este un animal oportunist care in locul muncii prefera lenevitul.
Apropos…orasul arata ca acum 30 de ani. Mizerie, gropi, aglomeratie si neputinta.
Se complică prea mult lucrurile. Soluția e simplă: fiecare cioară primește un microcip cu GPS, ca să știm exact unde stă și pe unde umblă. Apoi se pun la marginea orașului locuri speciale cu mâncare bună și copaci mai atractivi, ca să le convingă să se mute singure acolo. În oraș, drone cu difuzoare le transmit constant că nu mai au ce căuta aici și că în altă parte e mai bine. Dacă nici așa nu pleacă, introducem taxă pe cuib și sigur își caută alt cartier.
ce aveți cu ciorile oameni buni?
motocicletele cu toba spartă (BN-08-RRS), parcările pe trotuar, o semaforizare defectă din luna februarie,
blocurile de pe Bulevardul Decebal rămase în curu` gol-până-la-cărămidă nu vă deranjează?
Nu prea ai ce sa faci, nu sunt soluții.
Nici măcar Chat GPT nu ne poate sfătui ca lumea cum să rezolvăm problema, deci lăsați-o așa.
Oare aceste ciori deranjează atât de mult precum se crede? Pe mine nu m-au deranjat, nici măcar când aveam ferestre vechi, din sticlă, cu rama din lemn , strâmbe de intră frigul în casă, printre ramă și zid, si se auzeau mașinile și ciorile. Acum sunt termopane care izolează fonetic, iar ciorile nu se aud din cauza zgomotului făcut de mașini!
Soluția ar fi să nu mai aibă ce mânca din coșurile de gunoi, iar containerele să fie închise , cu capac din metal cu mâner, care să fie închis tot timpul .
Si eu m-as izola fonetic, de-as putea… M-as izola de exprimarile grabite si gresite.
Termopanele izoleaza fonic. Fonetic ne “izola” dl. Pruteanu in emisiunile sale iar in prezent ne ajuta TVR cu emisiunea http://tvr1.tvr.ro/emisiuni/vorbeste-corect-_11761.html .
😂
@mic si rau… nu eu am scris 😀 dar e tare mesajul 😂
Si porumbei sunt o gramada si fac mizerie. Acestia transmit si boli. Abia
Astept sa acapam de toate. In Polonia au propus sa pe pune anticonceptionale in hrana. Ceva trebuie facut, nu putem trai in mizerie.
Cu laseru de la Magurele poate reuseste ceva…Bre nu mai da bani pe prostii , cumpara o masina cu nacela la primarie si strica-le cuiburile .
Masina aia o mai folosesti si la impodobit festiv , dat jos turturii , chestii gospodaresti .
În anii 59-61 ai secolului trecut Mao Tze Dong (!) – bunicul mao, îl știți – credea că vrăbiile sunt cauza producțiilor mici la cereale în Republica Populară Chineză.
Prin urmare a scos poporul la luptă și au ucis miliarde de vrăbii, dar producția tot n-a crescut, ci dimpotrivă, a scăzut, ea fiind mâncată de omizile pe care până atunci pe mâncau vrăbiile.
Deși am rămas pe aceeași linie – roșie- cu Mao, îi repetăm greșelile.
Așa e! Fix ca pesedeu. Este o problemă națională, ar trebui lăsat să fie extirpate, însă din păcate nu putem”.
Bulevardul avea doar două benzi. Între șosea și trotuar erau rondouri de flori. În dreapta stăteam noi pe bancă, cu fundul pe spătar și picioarele pe șezut, spre disperarea pensionarilor care ne certau că o murdărim.
La Poșta Nouă mergeam să-mi iau clasoare și timbre, să sun la Brașov la unchiul meu, din cabin, pentru ca eu nu aveam telefon fix, sau să ridic banii de somaj.
În stânga era blocul meu. Camera mea dădea spre răsărit. Mă trezeau razele soarelui sau, uneori, vocile muncitorilor in 22 decembrie ’89, care mergeau spre centru și strigau împotriva lui Ceaușescu.
În copacii din față ne urcam și trăgeam cu țeava cu cornete după oameni, fără să știe cine i-a lovit. Ne certa unul , cu nume magiar, care lucra la Sanipid , `(nici nu imi amintesc cum il chema – numele i-a ramas Sanipidu), pentru ca faceam mizerie pe strada!
În ’93 au apărut antenele parabolice și cablul, cu programe italiene și germane, cu ProTV si Andreea Esca. Au montat antenele la noi pe bloc si ne-au bagat cablu, fara sa trebuiasca sa platim , pentru ca i-am lasat sa puna antenele……
In blocul vecin cu 8 etaje , de langa Biserica Sfanta Ana statea peietena mea ………Alina
Acum nu mai e nimic la fel. Poate că nici nu are cum. Prietenul meu de la etajul patru zice, nu imi place sa mai vin in Bistrita, totul s-a schimbat.
Cum zice și Cuibul visurilor, locurile rămân doar cum le ții minte.
Restul se schimbă.
😃
Datoria de nouă lei
Aveam vreo zece ani. Era o zi de vară, și mama mi-a dat în mână o bancnotă albastră, cu chipul lui Bălcescu pe ea. „Să te tunzi frumos”, mi-a spus. Bancnota era de o sută de lei, iar un tuns costa doar nouă.
Am intrat la frizeria de la Big, cu emoții de copil care pășește într-un loc de oameni mari. Doamna frizeriță m-a așezat pe scaunul lucios, mi-a pus pelerina și în câteva minute m-a făcut să semăn cu un școlar disciplinat. Când să plătesc, a ridicat din umeri: nu avea să-mi dea rest. M-a trimis la cofetăria de lângă blocuri, să schimb banii.
Pe drum m-am întâlnit cu Aurelian……. Vultur , prietenul meu de joacă, dar și mare sfătuitor în prostii. Când a auzit unde merg și de ce, mi-a șoptit cu un aer conspirativ:
— E păcat să dai banii înapoi! Mai bine luăm prăjituri, că doar nu se supără nimeni pentru nouă lei.
Tentat și slab de înger, l-am urmat. Am cumpărat câte o prăjitură și am plecat acasă cu părul proaspăt tuns, dar cu o datorie pe care am împins-o, fără să știu, în viitor.
Au trecut treizeci de ani. Într-o zi, întors în oraș, am intrat din nou în aceeași frizerie. Aerul mirosea la fel, a fixativ și a nostalgie. Am pus banii pe tejghea și am spus:
— V-am rămas dator cu nouă lei de acum treizeci de ani. Am venit să plătesc.
Doamna frizeriță, roșcată încă, deși timpul îi lăsase urme în privire, s-a uitat lung la mine. Apoi, ca și când anii n-ar fi trecut deloc, și-a încrucișat brațele și a început să mă certe:
— Dar de ce ai fugit atunci? Cum să nu plătești treizeci de ani? Nu ți-e rușine?
Am zâmbit stingher. Eram din nou copilul de zece ani prins asupra faptului.
❤️