Dintre cei 97.000 de beneficiari de bani de la stat din judeţ, circa 60.000 primesc alocaţii pentru copii, a declarat directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), Ani Bob, menţionând că Bistriţa-Năsăud nu este un judeţ cu mulţi asistaţi sociali.
„Totalul plăţilor în 2017 este de peste 222 de milioane de lei. Ce se vehiculează în viaţa de zi cu zi că suntem plătitori pentru asistaţii sociali şi că am fi un judeţ cu mulţi asistaţi social nu rezultă din cifrele statistice. Dintre cei 97.000 de beneficiari, aproape 60.000 sunt beneficiari de alocaţii de stat pentru copii. Ajutorul social şi alocaţia de stat pentru susţinerea familiei sunt în scădere, nu cu mult. În loc de 2700 cu ajutor social în 2016, avem un număr mediu de aproximativ 2500 de beneficiari, iar în loc de 4500 în 2016 avem 4100 cu alocaţia de stat pentru susţinerea familiei”, a spus Ani Bob.
În ce priveşte ajutorul social, acesta a fost acordat anul trecut unui număr de 5370 de persoane, cele mai multe, 4915 fiind din mediul rural. Cei mai mulţi beneficiari de ajutor social sunt din comunele: Zagra – 17,25% din totalul locuitorilor, Dumitrița – 8,21% şi Teaca – 5,86%.
Alocaţie pentru susţinerea familiei s-a acordat în 4246 de cazuri, cel mai mare procent de beneficiari fiind la: Maieru – 14,46%, Dumitrița – 14,05% şi Rodna – 13,49%.
Ajutoare pentru încălzirea locuinţei s-au acordat pentru 7092 de familii (5365 fiind din mediul rural). Cel mai mare procent de beneficiari se află în comunele: Petru Rareș – 21,16%, Maieru – 20,93% şi Șanț – 20,43%. Acest tip de ajutor nu se plăteşte prin primării.
AJPIS Bistriţa-Năsăud plăteşte: alocații de stat pentru copii, indemnizații și stimulente pentru creșterea copilului, ajutoare sociale, alocații pentru susținerea familiilor, alocații de plasament, indemnizații lunare HIV/SIDA, indemnizații pentru concediu de acomodare-adopție şi ajutoare de urgență. De asemenea, mai face plăți prin transfer către unități administrativ teritoriale sau deconturi către regii, mai acordă ajutoare pentru încălzire cu gaze naturale, cu energie electrică și cu lemne, cu excepția beneficiarilor de ajutor social,şi mai face plăţi către DGASPC pentru drepturile persoanelor cu handicap. Toate aceste sume s-au ridicat anul trecut la 222.368.122 de lei.
Cele mai mari sume, peste 70 de milioane de lei, au reprezentat alocaţiile de stat pentru copii, urmate de drepturile persoanelor cu handicap, peste 65 de milioane de lei şi indemnizaţiile de creştere a copilului de 49,8 milioane de lei.
220 de lei socialul in romania si voi tot pe ei injurati si va uitati putin cum functioneaza socialismul in europa ?
Corect. Obsesia cu asistatii sociali e o fantasma a clasei mijlocii precare. Tot judetul tine in brate populatia unui catun.
Oviudiu Tichindeleanu: ‘Cînd vorbim de sărăcie, în cazul în României nu e vorba doar de cei aproximativ 22.4% din populaţia investigată pe care îi raporta Eurostat – adică aproape a patra persoană care chiar lipseşte de la masă, cei care trăiesc cert, zi de zi, în sărăcie şi “pragurile” ei – ci de toţi oamenii peste care tranziţia a trecut cu şenilele, lăsîndu-i deşelaţi şi bolnavi, cei ieşiţi din statistici şi cei care îi înconjură în viaţă sau dincolo de ea pe cei “65% din totalitatea angajaţilor din România … care primesc în mână la final de lună mai puţin de 2.000 de lei”, şi majoritatea absolută a restului populaţiei, care eventual îşi acoperă cheltuielile zilnice – dar strict atît, pe fondul cine ştie cîtor credite formale şi împrumuturi informale, care nu vor intra niciodată în nicio statistică.
Proletarizarea e un proces activ, în continuă desfăşurare, care exercită presiuni imediate asupra ansamblului societăţii, inclusiv asupra unei bune părţi a celor care se consideră “de clasă mijlocie” – mai ales în mod aspiraţional, adică dincolo de “dificultăţile de moment”. Nu întîmplător, ţinta principală a vitriolului clasei mijlocii au fost în ultimii ani săracii – adică, într-o versiune rasializată local, suboamenii dimprejur, cei care trag “societatea” înapoi fiindcă “nu sînt productivi”, “aşteaptă pomană” şi votează cu “hoţii şi comuniştii”. Săracii fără dinţi – adică cei care nu pot apărea pe ecran să prezinte ştirile, dar care pot apărea ca imagini despre care se vorbeşte apoi în substantive şi adjective – au fost ţinta principală a insultelor venite dinspre clasa mijlocie, şi nu marii bogaţi, adică cei care plătesc salariile clasei mijlocii.”
Problema e ca,multi din acesti oameni ar putea face ceva in folosul societatii,nu sa bata saptica pe marginea santului si sa stea la una mica!Dnii primari ar fi bine sa se orienteze lucid spre cine merita si cine nu,sa ia astfel de pomeni.Ca ,la intins mana e coada totdeauna,dar la taitul crengilor care optureaza vederea in circulatie sau la curatatul santurilor nu se inscrie nimeni!
se minte cu nerusinare.
222 milioane de lei pe an înseamna aproximativ 4 milioane de euro pe luna. (47 de milioane de euro pe 12 luni, la un curs valutar de 4,7 lei/euro)
alocatia de 84 de lei pe luna pentru un copil reprezinta cam 18 euro, dar hai sa fim generosi si sa zicem ca 20 de euro, iar atunci la 60000 de alocatii ajungem la 1,1 milioane de euro pe luna.
se mai dau 10 milioane de euro pe an pentru indemnizatii de crestere a copilului unor persoane care de fapt contribuie prin munca ca sa beneficieze de acesti bani, iar un milion si ceva de euro pe luna se dau pentru handicap.
si aici este de fapt distractia ca foarte multi beneficiaza de persoane însotitoare pe baza unor spagi date atunci când a trebuit, si la locul potrivit.
15.000 de handicapati într-un judet cu populatia unui oras ca si Cluj-Napoca (370.000 de locuitori) sunt totusi cam multi.
si ca un fapt divers, din tabel rezulta un raport de 5 handicapati la un copil de pâna în doi ani….
adica vreo 4% din bistriteni sunt handicapati, nu?