Actualitate Recomandări

Alin Uhlmann-Uşeriu despre Camionul de Crăciun. Unde vine şi câte daruri aduce – interviu

Camionul de Crăciun, aşteptat cu sufletul la gură de copiii din Bistriţa-Năsăud, dar şi din alte judeţe din Transilvania, este cea mai importantă acţiune organizată de Asociaţia Tăşuleasa Social în parteriat cu Iohanniter Germania. L-am întrebat Alin Uhlmann-Uşeriu,  preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, dacă vine şi anul acesta şi unde va ajunge.

Vine Camionul de Crăciun anul acesta? 

Da, sigur că vine. Vom merge în cinci judeţe. O să fie probabil 25.000 de copii care vor primi ceva de la noi şi vor fi invitaţi să plateze un copac pentru acest cadou, deci facem iarăşi o acţiune rotundă de la care am învăţat eu foarte multe lucruri, organizaţia noastră s-a format şi a învăţat de la această acţiune foarte multe. Este o mare bucurie dacă mergem la 25.000 de copii şi avem norocul iar să nu alegem, deci să mergem la toţi copiii dintr-un sat. Anul acesta avem o temă destul de frumoasă. Vrem să mergem în toată câmpia Transilvaniei, de aceea ne întindem şi pe alte judeţe. Este vorba de Mureş, Cluj, Sălaj, Maramureş şi o parte din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Când vor ajunge TIR-urile în judeţ şi când veţi distribui cadourile?

Cele 18 TIR-uri încărcate cu daruri vor ajunge în Bistriţa-Năsăud în data de 27 decembrie. În 28 decembrie, sperăm să ajungem, într-o singură zi, la toţi cei 25.000 de copii. Fiecare copil va primi un dar în valoare de 200 de lei. În judeţul Mureş vor fi distruite 4000 de cadouri, în Cluj 6000, iar în Sălaj şi Maramureş câte o mie.

În ce zone din Bistriţa-Năsăud veţi ajunge?

Vom merge şi acolo nu am fost niciodată, cum ar fi comuna Braniştea. La Nuşeni nu am mai fost de trei ani. Vom renunţa la unele zone din cealaltă parte a judeţului. Nu vom merge pe Valea Bârgăului, nici pe Valea Someşului, probabil. Sunt comunităţi în care avem proiecte şi vrem să ajungem şi la ele. În partea de câmpiea  Transilvaniei vrem să mergem. Mai avem şi proiecte cum sun t cele de la Petrila, Dâmboviţa. Câteodată abia prin februarie terminăm această acţiune Camionul de Crăciun. Nu e o promisiune pe care o fac, dar, în fiecare an, am încercat să colaborăm şi cu alte organizaţii, cum ar fi Fundaţia Inocenţi, fiindcă ei au un mecanism pe care noi nu îl stăpânim, cunosc foarte bine situaţia unde se duc, au oamenii lor, familiile lor, iar noi, întotdeauna, am împărţit tot ce am avut până la ultimul cadou pe care l-am dat mai departe.

Din câte se ştie, Camionul de Crăciun este cea mai mare acţiune de acest tip din România pe care o organizează un ONG.

Aşa este. Nu este uşor să convingi de 15 ani, este al 16-lea an de când o facem, un donator care să facă consecvent această acţiune. La un moment dat, noi ne-am gândit să-i dăm o folosinţă acestei acţiuni conform ideii acesteia: să se întâmple ceva cu un cadou. Dacă nu făceam lucrul acesta, probabil ea scădea, însă datorită faptului că ne-am gândit să invităm fiecare copil care primeşte câte un cadou să vină în data de 25 martie la Ziua voluntarilor mici şi să planteze câte un copac, ea creşte tot mai mult. Sunt mulţi oameni noi care s-au alăturat. Organizaţia Die Iohanniter derulează anual acţiuni care se cifrează la un miliard de euro, deci nu suntem parteneri cu orice organizaţie. Până acum, noi organizam acţiunea Camionul de Crăciun în partenerait cu Iohanniter din Bavaria, ori sunt şi alte landuri din Germania care s-au alăturat acestei acţiuni fiindcă se vorbeşte mult despre ea şi despre voluntarii de la Tăşuleasa care sunt foarte bine pregătiţi şi foarte implicaţi. Ei nu sunt nişte oameni care nu ştiu cu ce se mănâncă una sau alta, sunt foarte bine pregătiţi, ştiu cum să coordoneze ditamai acţiunea. Sunt 25.000 de copii care ne aşteaptă. Ar fi mare păcat să nu primească unul sau doi dintre cei la care le-am promis că vom ajunge. Cei din Germania sunt foarte încântaţi de voluntarii acestei organizaţii. Noi lucrăm foarte bine cu autorităţile în parteneriat. ei îşi fac treaba impecabil. Dacă vor face la fel şi autorităţile din celelalte judeţem aşa cum s-au angajat, acţiunea are mari şanse să devină foarte frumoasă. Folosim peste 1500 de voluntari la această acţiune. Da, e mare!

Aşadar va exista şi anul viitor Zua voluntarilor mici.

Nu poţi învăţa să primeşti, dacă nu înveţi să dai. În 25 martie 2017, toţi copiii ce au primit un cadou vor fi invitaţi să planteze câte un copac. Noi încercăm, din această acţiune, să facem un proces educaţional. Ea tot creşte. Şi donatorii sunt foarte bucuroşi că se întâmplă ceva. Şi pentru copilul din Germania e foarte important să facă acest cadou, şi pentru el e un proces educaţional foarte important. Şi Germania a învăţat să primească cu Planul Marshall şi ei au avut nevoie de ajutoare până în anii 70-80. E vorba de solidaritate şi un mod de a crea relaţii între oameni. Noi, cu această acţiune, nu mai vrem demult să fie ajutoare umanitare. Sigur că acest cadou, acolo unde ajunge, este foarte important şi ne bucurăm de lucrul acesta, dar este mult mai mult, dar nu are nicio legătură cu filantropia. În plus, dacă vom găsi finanţare, ne propunem, ca element de noutate, să ducem la Tăşuleasa Social câte un copil şi câte un profesor din fiecare din cele 170 de localităţi în care vom distribui cadouri să-i înveţăm de-adevăratelea cum se face un proiect.

13 comentarii

  • Tot pomana se cheama dl.Useriu.pomana europeana ,ptr saracii din lumea a treia (unde sintem si noi acum).io asi ascunde asemenea activitati.sa se faca daca vor cativa sa se afirme…..dar fara sa mai stie toata lumea europeana.

    • Mai bine ai invata sa scrii corect si apoi sa faci si altceva. De ce nu te implici macar O DATA in astfel de actiuni? Stai toata ziua cu c– pe scaun si scrii mereu rautati precum ti-e numele si asa cum esti. RAUL cel mai rau….

    • dna Bistriteanca , fac destule astiuni si eu . de ce sa ma implic in asta ?? fac destul ptr oameni, dar faptul ca voi [si presa ] nu stiti asta e mai degraba vointa mea . cind ajuti pe cineva sau indrumi sau orice altceva ………..nu trebuie sa umbli cu ,,trimbita,, de presa dupa tine.ca nu e frumos . la fel cum nu e frumos si din partea dvs sa acuzati fara sa stiti nimic despre un om. nu e frumos. dar traim in Romania…………….si m=am invatat cu asta .cit despre scris , e drept ca nu mi-a placut la scoala dovada ca sint ce sint acum. asta este . spunea cineva cum ca : cind ajuti trebuie sa sti doar tu si sa uiti repede , cel pe care il ajuti nu trebuie sa uite niciodata .

  • Ceea ce nu ştiţi dvs. sau vă prefacţi că nu ştiţi este că voluntarii germani care vin în Bistriţa-Năsăud cu aceste camioane îşi sacrifică vacanţa de sărbători ca să le facă o bucurie copiilor români. Transportul se face între Crăciun şi Anul Nou. De 16 ani, exact în zilele de 27 şi 28 decembrie, sunt distribuite cadourile. Oamenii aceia pot veni de la mii de kilometri să le aducă, noi nu putem face nici măcar efortul de a le primi. Nu degeaba e valabilă, în cazul nostru, vorba „muieţi îs posmagii?”. Dacă sunteţi cadru didactic, e trist şi ruşinos ceea ce aţi scris. E încă o dovadă că „domnul Trandafir” a murit sau nu a existat poate niciodată. Sunt profund revoltată că un om cu o astfel de gândire e formatorul unor generaţii. Nici măcar nu ştiţi primi cu demnitate şi decenţă un dar venit de departe. Să oferiţi ceva cu toată inima ştiţi? Mă îndoiesc profund. Ca unii care aveţi cele mai lungi concedii dintre toţi oamenii care lucrează (vacanţe peste vacanţe) ar trebui să vă fie ruşine să scrieţi asemenea inepţii. Tot timpul vă plângeţi că nu primiţi, dar nu aveţi nimic de oferit. Generaţiile acestea de oameni indolenţi, lipsiţi de simţ civic sunt opera unora ca dvs., nişte autosuficienţi.

  • Dar de ce ar trebui sa urci in masina proprie si sa mergi zeci de km pentru un pachet de alimente? STAI ACASA……Aceste actiuni se numesc „voluntariate” …. nici macar atunci nu stii sa multumesti. ……Este pur si simplu LAUDABIL si REMARCABIL ce fac acesti oameni si te-ai trezit sa critici ceva frumos, ceva onest, ceva ce fac acesti oameni doar pentru a ajuta si fara a avea vreun castig de pe urma acestor actiuni. ACESTIA SUNT OAMENII CARE FAC CINSTE ORASULUI SI JUDETULUI SI CARE AR TREBUI NUMITI CETATENI DE ONOARE . Cum e DL. ALIN. Dar revenind la „raspuns” mai bine taceai (adica mai bine nu scriai nimic „sever”) si poate filosof ramaneai… Sper ca nu esti dascal!!!!!

  • Nu mai este cazul de adus ajutoare în România după 27 de ani de la căderea comunismului. Este o formă de întreținere a umilității românilor. Este prilejul pentru germani, austrieci, de a ne socoti mai rău decât suntem. E bine să se înceteze cu acest praf în ochi.

    • Nu este nici o umilință.
      Si copiii care provin din familii sărace din Germania, Austria, Danemarca primesc ajutoare de craciun, de la diferite organizații.
      https://moedrehjaelpen.dk/#
      Dacā românii nu doresc ajutoarele, nu e nici o problemă, sunt destule familii sărace in vestul europei.

  • Cu astfel de „cadouri” si cu tot felul de ajutoare sociale educam la romani „nemunca”.
    Suntem deja o piata de desfacere a marfurilor de proasta calitate pe care ni le baga pe gat. Nu mai producem alimente si bunuri de consum (ne-am distrus agricultura si fabricutele care le produceau). Acceptam sa consumam produse de calitate indoielnica, daunatore sanatatii. Suntem dependenti de secon-hand.
    Am ajuns o tara de batrani si de asistati social.
    „Meri in crismas!” (cu cadoul tau cu tot)

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS