Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români Îngropatul Anului, denumirea de Revelion aparţinând timpurilor moderne. Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărţii „Zile şi mituri”, asemănător divinităţii, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărţit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun şi miezul nopţii de 31 decembrie şi apoi până la Bobotează.
În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se măreşte noaptea, sporeşte frigul şi întunericul şi, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simţit fenomenul solstiţiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului şi ziua să crească puţin câte puţin, „cu cât sare cocoşul pe pragul casei” sau „cu cât se mişcă puiul în găoacea oului”. Prin multe obiceiuri şi credinţe care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale.
Se spune că obiectul pe care îl ai în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ai bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă îţi ţii iubita de mână, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână, va fi un an în care vei petrece mult.
La cumpăna dintre ani se bea şampanie, pentru un an mai prosper.
Dorinţa pe care ţi-o vei pune la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.
E bine să ai în casă crenguţe de vâsc. Aduc noroc! Un obicei pe care îl practică îndrăgostiţii este sărutatul sub vâsc, pentru a fi însoţiţi de dragoste tot anul.
De asemenea, de pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească nici strugurii şi smochinele, simbolul belşugului şi al vieţii împlinite.
Aduce ghinion dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă sau dacă întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.
E bine să îţi plăteşti toate datoriile până în noaptea de Anul Nou, altfel vei avea datorii tot anul.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale din anul următor, este recomandat ca noaptea de Anul Nou să te găsească cu bani în buzunar, obicei care prevesteşte un an mai îmbelşugat.
Aduce noroc să mănânci carne de porc sau linte de Anul Nou. Mai mult, potrivit vorbelor din bătrâni este bine să mănânci peşte pentru că aşa vei aluneca printre probleme la fel ca peştele prin apă.
E semn rău dacă strănuţi sau plângi în noaptea de Anul Nou. Se spune că vei fi trist şi vulnerabil tot anul.
Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumânare aprinsă până la ziuă.
Este bine să laşi uşile şi geamurile deschise în noaptea de Anul Nou.
Este bine să porţi haine noi pe 1 ianuarie şi ceva de culoare roşie, de Revelion.
Este bine să faci mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele.
În dimineaţa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apă cu care se spală membrii familiei.
Prima persoană care va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Se spune însă că dacă e femeie – va fi un an prost, dacă e bărbat – va fi un an norocos.
Nu e bine să arunci nimic din casă în prima zi a anului, nici măcar gunoiul!
Nu este bine să speli în prima zi a anului.
Este rău să împrumuţi bani sau altceva în prima zi a anului.
Nu este bine să mături pe 31 decembrie şi pe 1 ianuarie, deoarece, odată cu praful şi gunoiul, vei arunca şi norocul din casă. În schimb, este de dorit că în prima zi din an să primeşti un cadou.
Se spune că este bine să întorci ceasul şi să îl potriveşti imediat după ce a bătut ora 12 noaptea.
Surse: Libertatea, Mediafax
Adaugă comentariu