Aquabis explică de ce se inundă străzile orașului la fiecare ploaie. Cine este de vină și ce soluții sunt

Cu o rețea de canalizare care se întinde pe 700 de kilometri, construită în anii 60, și înlocuită doar pe o sută de kilometri, cu gurile de scurgere astupate la asfaltarea ”din bordură în bordură” și cu șanțuri de gardă desființate pentru că s-au construit case și blocuri în locul lor, Bistrița se va inunda la fiecare ploaie.

Conducerea companiei Aquabis a încercat, joi, să explice de ce s-a ajuns în această situație complicată.

Canalizarea Bistriței, veche de 60 de ani

”La Bistrița, sistemul de canalizare al orașului se întinde pe 700 de km. E construit începând din anii 60. Colectoarele au fost dimensionate conform legii pentru a putea prelua și debite mai mari în caz de anumite ploi, dar nu se iau niciodată în calcul ploile torențiale de 60-70 litri/mp. Dacă ar fi să ții cont de toate apele de ploaie, colectoarele ar trebui dublate, dar costurile sunt foarte mari. Noi am schimbat până acum circa 100 de km de rețea de canalizare, dar, de cele mai multe ori, am înlocuit doar racordurile fiindcă se modernizau trotuare și le rupeau sau se colmatau în timp. La colectoare mari, doar pe Dimitrie Cantemir am avut o intervenție și mai avem una. În rest nu s-a intrat pentru că sunt dimensionate să facă față la debite destul de mari, dar s-a extins foarte mult orașul, iar suprafața de pe care se colectează apele este de trei ori mai mare decât era în 1990 și de aceea chiar dacă au fost dimensionate la de două ori debitul, 1300 de litri/s cât avea stația, aportul de apă pluvială creează probleme. Vorbim despre cel care intră în rețeaua de canalizare, nu cel de apă menajeră”, a spus managerul Ion Șandru, managerul Aquabis.

Abia de curând a fost scos la licitație contractul pentru reabilitarea unor rețele din Bistrița fiindcă, spune Ion Șandru, Primăria Bistrița în timpul administrației PSD nu a fost în stare până în anul 2020 să treacă străzile din domeniul privat în cel public pentru a fi incluse în program. Între timp, s-au pierdut avizele și a trebuit reluată întreaga procedură.

Pentru ce apă de ploaie plătește Primăria Bistrița facturi la Aquabis

”Apa de ploaie facturată de Aquabis administrației locale este cea care se scurge pe străzile asfaltate și au geigere (guri de scurgere carosabile – n.r.). La Bistrița sunt însă peste o sută de străzi care sunt private și nu plătește Primăria Bistrița pentru apa care se scurge de pe ele. Problema este că apa din șanțurile de gardă intră în rețeaua de canalizare, deși nu ar trebui. La orice ploaie, toată apa care vine din dealul Dumitrei nu are unde să meargă, se scurge pe șanțul de gardă tot la noi, în rețeaua de canalizare. Pe lângă calea ferată, este un șanț de gardă care ajunge până pe strada Dimitrie Cantemir și apoi dispare pentru că apa intră în canalizare, altfel s-ar inunda pasajul subteran de la gară sau toată calea ferată fiindcă acolo se adună o cantitate foarte mare de apă când plouă. Au mai existat șanțurile de gardă din Unirea sau Viișoara care mergeau direct în râu și care au dispărut. De exemplu, pe strada Lucian Blaga nu mai este șanț de gardă. Totul se oprește la calea ferată, este subtraversare și o parte ajunge în rețeaua de canalizare a Aquabis, iar o altă parte se duce pe un șanț vechi spre un bazin de acumulare ape pluviale pe Arcașului, care ar trebui administrat de Primăria Bistrița. Acolo, pompele nu pornesc decât dacă e un generator. A existat o rețea electrică, distrusă după ce s-au construit case. Postul de transformare de unde puteau fi racordate este pe drumul de centură, iar Primăria Bistrița în urmă cu câțiva ani a cumpărat un generator. La ploile de zilele trecute, trebuia pornit, dar nu s-a dus nimeni, iar bazinul se umple și dă pe afară. Și ieri era mare suprafața inundată. Nici nu mai aveau cum ajunge cu generatorul să pornească pompele. Bazinul trebuie să fie gol, iar în cazul în care plouă să fie generatorul pe poziție să pornească pompele. Dacă am bloca apa care se scurge pe Dimitrie Cantemir și pe Lucian Blaga, nu ar mai exista probleme decât pe strada Mihai Viteazul și probabil în zona Gării, unde e panta mai mare și se acumulează apă mai multă. Șanțurile de gardă de la Viișoara și Sigmir, nici acestea nu mai există. Pompele noastre din Viișoara merg la capacitate maximă și pornesc două în același timp, dar tot nu fac față fiindcă atâta apă se adună din zona Sigmir, Viișoara și intră în rețeaua de canalizare”.

Pe str. Mihai Viteazul se adună în continuare apa de pe străzile private

”Pe str. Mihai Viteazul într-adevăr, avem o lucrare făcută de Primăria Bistrița, despre care eu zic că e binevenită dacă ne gândim că, anul trecut, când ploua, acolo mergeai cu barca. Ne duceam noi și pompierii și trăgeam apa câteva ore care ne trecea de genunchi. Acum, după ce a trecut ploaia mare, într-un sfert de oră s-a scurs tot. Apar atât de multe probleme fiindcă avem străzile acelea laterale, fostul Lempeș 1, 2, 3, 4, care au acum alte denumiri, străzi private, unde nu este asfalt. Toată apa care se adună ajunge în canalizare. După fiecare ploaie puternică ne apucăm de scos balastul din cămine și scoatem destul”.

Ce soluții a oferit Aquabis pentru rezolvarea problemei

”S-a discutat cu administratorul public al Primăriei Bistrița, căruia i-am dat soluții tehnice pentru apa de ploaie care vine pe rigole și pe urmă rigola dispare fiindcă se scurge în canalizare. Și la Unirea, și la Viișoara, s-au găsit soluții tehnice, însă problema este că trebuie obținută aprobare de la Apele Române care sunt stat în stat. Cei de acolo ori nu pricep, ori se fac că nu pricep. O canalizare într-un oraș când se proiectează, pentru apele pluviale se fac niște deversoare care au rolul de a intra în funcțiune la surplusul de apă din canalizare pentru a nu intra canalizarea sub presiune să inunde proprietățile. Rolul lor este să preia acel surplus, diluția e mare când plouă, și să meargă în râu. Niște experți de la Cluj ne-au obligat să le blocăm. Mai mult decât atât, ne calculează penalități dacă ajunge apă pe deversoare la râu. În loc să ia diluția din râu, amonte și aval de deversor ca să vadă că diluția e mare, ei calculează pe deversorul respectiv încărcarea. Așa aplică legea. Trebuie să se ajungă la minister fiindcă Administrația Bazinală Someș-Tisa a interpretat astfel legea.

Primăria Bistrița trebuie să facă un proiect pentru canalizare a apelor pluviale care să vizeze dealul Dumitrei, str. Lucian Blaga până în râu, și partea de Sigmir care vine pe DN 17 și ajunge prin Viișoara, în stația noastră de pompare. Trebuie să facă rigole pentru ape pluviale cu descărcare în râul Bistrița.

Autoritatea publică locală răspunde de rigole, șanțuri și alte minuni. Așa este și răspunsul de la UE când s-au făcut proiectele de canalizare. Au spus să le dimensionăm pentru menajer, pentru ce furnizăm noi prin contract, nu pentru apa de ploaie care vine de pe dealuri, pe rigole, acela e atributul autorității locale”.

Ce se întâmplă pe str. Gării, la intersecția cu Bd. Decebal și Bd. Republicii

”Pe strada Gării, la Winmarkt, Primăria Bistrița mai are un singur geiger. Pe Bulevardul Decebal, nu funcționează multe. Când s-au modernizat multe străzi au uitat să refacă racordul la canalizare. Poate că l-au rupt și nu l-au refăcut. La Poliție, la fel. Înainte se vedea când ploua că se învârtea apa și se scurgea, dar nu mai există. La fiecare asfaltare apar probleme. Nu se astupă acel grătar pus peste geiger și atunci se înfundă cu asfalt și se blochează scurgerea spre canalizare. Avem foarte multe în oraș. Trebuiau luate măsuri imediat împotriva celui care a avut lucrarea de modernizare. Noi am făcut adrese de câte ori am observat că se fac lucrări și se toarnă asfalt peste cămine și guri de scurgere. La o canalizare trebuie să ai cămin de linie din 50 în 50 de metri ca să poți interveni și desfunda la nevoie. Nu mai avem.

Soluția este să se execute mai multe guri de scurgere, geigere, pentru pluvial, să fie mai mare atenție din partea diriginților de șantiere care urmăresc lucrările, indiferent ale cui sunt, încât după finalizarea lucrărilor să se vadă că și acestea funcționează, adică nu ne ducem ca la Sigmir și nu mai avem niciun cămin că s-a asfaltat. Pe dealul Jelnei, nu mai e niciun cămin și nu mai știi pe unde a fost sau gurile de scurgere în care sunt 20 de centimetri de asfalt fiindcă nu s-a luat nicio măsură de protejare”.

Asfaltarea ”din bordură în bordură”, cea mai păguboasă

”Constructorii spun că e mai ușor să asfalteze din bordură în bordură și apoi să aducă la cotă planșeul. Posibil să fie așa, dar, de cele mai multe ori, uită să le aducă la cotă. Din discuțiile cu Direcția Tehnică din Primăria Bistrița a reieșit că nu sunt eligibile lucrările de aducere la cotă. Nu înțeleg de ce doar la apă, că ele se fac la gaz și la alte utilități. Și noi am făcut lucrări de aduceri la cotă la Năsăud, o lucrare costă 2000 de lei în medie. Nu știu cum stau lucrurile pe străzile noi. Nu ne-au solicitat să le facem noi”, a spus el.

Compania de apă Aquabis a transmis că facturează apa de ploaie care ajunge în rețeaua de canalizare – apa de pe trama stradală unde există geigere (guri de scurgere carosabile), apa de pe acoperișuri și suprafețe betonate – în baza Legii 241/2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare și a Ordinului 88/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C.