Aria (ne)protejată în care creşte laleaua pestriţă, călcată de amatorii de grătare

(FOTO-VIDEO) Pădurea de stejari din Şesul Orheiului s-a umplut cu lalele pestriţe, parcă mai multe ca niciodată. După topirea zăpezii şi ploile din ultima perioadă e multă umezeală, iar asta face ca lalelele, mari iubitoare de apă, să răsară într-un număr mare. În cea de-a doua zi de Paşti, numeroşi bistriţeni, dar nu numai, au început să vină şi să admire plantele declarate monumente ale naturii. Alţii însă doar pentru grătare.

Cu toate că la intrarea în pădure e amplasat un panou pe care scrie că pădurea e arie protejată în care trebuie respectate anumite reguli, mai multe persoane au ignorat pur şi simplu atenţionarea.

Deşi este interzis accesul în pădure cu maşini, unii oameni pur şi simplu au ocolit bariera din lemn şi au parcat maşinile de teren la umbra copacilor seculari.

În timp ce majoritatea turiştilor au pornit pe jos să admire florile pe care le-au fotografiat în linişte, alţii şi-au instalat cu nesimţire grătarele şi mesele exact în zona în care cresc florile.

Într-o totală lipsă de respect faţă de natură şi faţă de cei care au venit să se bucure de minunăţiile ei în linişte, amatorii de distracţie în aria protejată au dat manelele la maxim şi s-au apucat de dansat printre flori, aşa cum puteţi vedea şi auzi din înregistrarea de mai jos:

Potrivit unor iubitori ai naturii care au creat un site special pentru această floare, în România o găsim în foarte puţine locuri, iar în Europa este de asemenea rar întâlnită. Nu se cunosc nici măcar originile ei. Chiar dacă este clasificată în categoria lalelelor, există păreri care contestă acest lucru.

Laleaua pestriţă este o plantă perenă de 15- 20 cm înălţime, se înmulţeşte prin bulbi şi are nevoie de locuri necirculate cu multă apă pentru a creşte în linişte. Este o floare frumoasă şi firavă cu petale în formă de clopot şi frunzele lungi dispuse alternativ pe tulpină să fină.

Lalelele pestriţe înfloresc pentru o perioadă scurtă de 7 până la 10 zile în lunile aprilie-mai, dar perioada de înflorire depinde mult şi de evoluţia vremii.

Satul Orheiu Bistriţei face parte din comuna Cetate a cărui denumire vine cel mai probabil de la Cetatea şi Castrul Roman care au fost descoperite la Orheiu-Bistriţei. Comuna mai are în componenţă localitatea Satu Nou, formată din oameni care ar fi, se spune, urmaşi ai locuitorilor vechii cetaţi Rodna, retraşi în aceasta parte în urma măcelului provocat de năvalirea tătarilor din 1241, satul Petriş s-ar fi format în jurul unui domeniu feudal, denumirea provenind de la expresia “Satul lui Peter”, probabil numele unui nobil.  Toate sunt foste localităţi care au format Districtul săsesc al Bistriţei.