Actualitate

Asociaţia Bistriţa Civică nu are ca scop intrinsec Pădurea Codrişor, spune Adrian Florin Chereji

Fostul primar al Bistriţei, Adrian Florin Chereji, este iniţiatorul unui nou ONG, Asociaţia Bistriţa Civică. El spune că organizaţia se va implica în toate problemele de interes major pentru comunitate. "Cine crede că avem alte intenţii se înşală sau cine vrea să intre în asociaţie ca să-şi realizeze nişte scopuri personale se înşală cu lucrul acesta", a declarat Chereji.

„Asociaţia Bistriţa Civică nu are ca scop intrinsec Pădurea Codrişor. Noi vrem să ne implicăm în viaţa comunităţii într-o formă instituţionalizată, la problemele majore să ne spunem punctul de vedere. Eu cred că Asociaţia Bistriţa Civică va fi un partener corect de dialog. Cine crede că avem alte intenţii se înşală sau cine vrea să intre în asociaţie ca să-şi realizeze nişte scopuri personale se înşală cu lucrul acesta. Vom încerca să antrenăm cât mai mulţi cetăţeni în această viaţă comunitară. Trebuie să fie ascultată şi vocea cetăţeanului. Sunt foarte mulţi care comentează în mod negativ după ce s-a făcut un lucru. Când se fac dezbaterile organizate nu se duc acolo să-şi spună punctul de vedere. Eu nu cred că cineva nu ar ţine cont (de părerea oamenilor –n.r.) dacă s-ar vedea că cetăţenii vin şi participă la viaţa oraşului. Oricine ar fi în acest oraş, nu cred că ar putea să nu ţină cont de părerea cetăţenilor”, a declarat Chereji.

Întrebat dacă i-a venit ideea să înfiinţeze Asociaţia Bistriţa Civică după ce a văzut cum s-au coalizat locatarii de pe Aleeea Trandafirilor ca să apere terenul de sport, Adrian Florin Chereji a spus: „Nu de la terenul de sport mi-a venit ideea. Dacă vă aduceţi aminte, am avut o intervenţie publică acum trei luni când mi-am exprimat punctul de vedere vizavi de pârtia de schi. S-a mai făcut o propunere cu un incubator de afaceri… Ideea mi-a venit mai demult, dar am găsit un moment favorabil pentru că am constatat că era convocată dezbaterea pe Planul Urbanistic General (PUG) în care se insista pe această variantă de şosea ocolitoare (de sud -n.r.) după ce ştiam că, în 2010, o instanţă din România a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă privind ilegalitatea traseului prin această zonă. Am crezut că problema e rezolvată. Când am văzut că din nou se insistă pe această variantă, atunci am hotărât să acţionez mai concret şi mai direct. Cred că numai acţiunea în Consiliul Local Bistriaţ este insuficientă, acolo e cumva în spatele uşilor închise şi e insuficient. Cetăţenii trebuie să ştie ce fac aleşii lor”, a declarat Adrian Florin Chereji.

Chestionat dacă este afectat direct de traseul şoselei de centură, Adrian Florin Chereji a spus: „Nu, eu locuiesc pe Împăratul Traian. Nu am nicio proprietate în această zonă. Într-un interviu recent la o tv locală, domnul primar Ovidiu Creţu a făcut una din puţine afirmaţii corecte şi anume aceea că eu mă implic aici doar sentimental”.

Întrebat ce le răspunde oamenilor care, în comentarii, îl întreabă unde a fost în toţi aceşti ani şi de ce nu a făcut mai multe când era primar al Bistriţei, Adrian Florin Chereji a precizat: „Nu putem compara perioadele. Eu am avut un mandat scurt de doi ani. Am pus bazele dezvoltării oraşului. În ianuarie 1991 am adoptat primul PUG. Cred că am fost oraşul-capitală de judeţ care am adoptat primul PUG după Revoluţie. Erau alte vremuri, nu am avut fondurile necesare să facem mai mult”.

Cristiana Sabău

9 comentarii

  • Sunt sigur că „nu de la terenul de sport…” v-a venit ideea, dar nu trebuie aceasta acţiune să fie minimalizată şi cu atât mai puţin ridiculizată. O sută de oameni adunaţi pentru salvarea pădurii Codrişor, par a fi puţini, dar eu sunt sigur că sunt cei mai buni oameni ai acestui oraş. Regret că nu am reuşit să vă fiu alături, cum nici în următoarea sâmbătă nu pot, dar salut înfinţarea asociaţiei şi aş vrea să fiu util şi alături de toţi oameni buni ce se gândesc şi acţionează în interesul comunităţii.

  • Aceeasi pozitie cu precedenta postare. Si, suntem multi care n-am putut participa la cele doua actiuni, dar ne ingrozim la ideea ca prin Padurea Codrisor ar putea sa treaca Centura Ocolitoare . In primul rand, nu e OCOLITOARE, apoi nu corespunde din punct de vedere a apropierii de oras, d.p.d.v. geo si , mai ales, economic. PRINCIPALA MENIRE A UNEI CENTURI OCOLITOARE ESTE SA SCOATA TRAFICUL GREU SI DE TRANZIT INAFARA ORASULUI !!!!!!!!!!!! ACEASTA MENIRE O POATE INDEPLINI DOAR O CENTURA NORD ! SA STAM DEOPARTE DE LUPTELE POLITICE SI SA SUSTINEM , PUNCTUAL , PE CEI PE CARE CONSIDERAM CA AU DREPTATE ! NU TREBUIE SA NI SE INDICE CARE-I VARIANTA CORECTA ! NEURONII , MULTI – PUTINI, TREBUIE PUSI LA TREABA!!!

    • Tot mai mult se contureaza necesitatea unei variante de centura ocolitoare prin nordul orasului Bistrita. Avand in vedere ca ponderea covarsitoarea a traficului greu si de tranzit spre Bistrita vine dinspre nord-vest ( Oradea, Cluj, Maramures ), ar fi o prostie sa inghesui toata aceasta circulatie prin sudul orasului, sufocandu-l si mai mult nu doar prin aglomeratie, noxe si zgomot ci si prin sacrificarea unei suprafete importante din Padurea Codrisor- sursa de oxigen a orasului situata la mai putin de 1 km de centrul istoric. De aceea, strict pentru orasul Bistrita solutia logica este varianta de sosea ocolitoare pe la nord, care are avantajul ca asigura descarcarea traficului greu si a celui de tranzit in totalitate, si evita traversarile cu calea ferata si cu raul Bistrita. In plus terenul nu este predispus la fenomenul de alunecare. Traseul ar urma sa porneasca din DN 17 in zona Şieu Măgheruş- Crainimat, să continue pe Valea Magherusului pana in DJ 151 ocolind localitatea Sigmir, apoi sa se indrepte catre Valea Castailor (pe dupa Rombat), sa se intretaie cu Drumul Tarpiului (pe dupa Leoni) ocolind si Cartierul Subcetate, sa traverseze DN 17C din care sa preia traficul de tranzit dupa care sa ocoleasca localitatea Unirea si sa faca din nou jonctiunra cu DN 17, spre Livezile.

  • Chiar daca Asociatia Bistrita Civica (ABC) nu are ca scop in sine doar salvarea Pădurii Codrişor subiectul acesata nu trebuie abandonat. In mod firesc, asociatia ABC ar trebui sa insiste pentru includerea de urgenta in Planul Urbanistic General (PUG) a proiectului: „P.U.Z. Bistrita- Dealul Codrisor (Codrisor Hill) si sa determine autoritatile sa faca demersurile in vederea accesarii de fonduri europene pentru materializarea proiectului, chiar din anul 2014. In acest fel, zona de agrement a parcului municipal ar putea fi nu doar extinsa ci si diversificata prin facilitatile oferite de raul Bistrita si de traseele din Padurea Codrisor.

  • Asociatia Bistrita Civica (ABC) ar trebui sa militeze nu doar pentru salvarea Padurii Codrisor ci si pentru promovarea ei ca obiectiv turistic. Anul viitor se implinesc 750 de ani de la prima atestare documentara a localitatii noastre sub numele de BISTRITA. Prin urmare, timp de trei sferturi de mileniu Padurea Codrisor a stat martora nealterata a localitatii Bistrita. De aceea, ABC ar putea sa intrevina pe langa autoritatile locale ca pana la 1 ianuarie 2014, undeva pe coama dealului Codrisor intr-un loc de mare vizibilitate sa fie amenajata o inscriptie “BISTRITA-750″ cu litere masive vizibile ziua de la distanta si care sa fie luminata si noaptea, marcand astfel anul jubiliar sub egida caruia sa stea toate manifestarile cultural-artistice si sportive din 2014. Aceasta nu ar presupune o cheltuiala mai mare decat aceea facuta cu ouale vopsite sau merele de plastic. In schimb, inscriptia “BISTRITA-750″ amplasata pe coama dealului Codrisor, pe directia creata de axa Turnul Bisericii evanghelice- Casa de cultura, ar crea un peisaj splendid pentru turistii care urca in turnul Bisericii evanghelice si nu numai.

    • Si alti locuitori din lume şi-au scris cu litere mari numele oraşului după modelul HOLLYWOOD. Printre acestea se numără Keelung în Taiwan sau Hammarstrand în Suedia. Si in Romania orase precum Braşov, Deva sau Rasnov au asemenea sigle. Cea mai recenta inscriptie este cea a comunei Podari (Dolj) din 2011.
      Asociatia Bistrita Civica (ABC) ar putea lua initiativa de promovare in acest mod a orasului Bistrita in 2014 cu prilejul aniversarii a trei sferturi de mileniu de la prima atestare documentara.

  • Ma bucur,ca societatea civila a inceput sa se trezeasca si in orasul Bistrita,dar foarte tirziu,ne-au trebuit 23 deani sa treaca ,ca sa ajungem sa infintam o asociatie civica,pentru a apara interesele cetatenilor din orasul nostru si pentru a apara si proteja calitatea vieti cetatenilor din bistrita si nu numai.In legatura cu PADUREA CODRISOR,care mai este inca plaminul verde al orasului si care printro amenazare corespunzatoare ar deveni o zona de agrement,o continuare a parcului municipal.Eu nu pot sa cred ca cineva care gindeste normal ar putea sa accepte ca pe deasupra strandului orasuluisa treaca o centura ocolitoare(care de fapt este centura neocolitoare),si pe care ar tranzita traficul greu dinspre Cluj si Tg Mures catre Moldova,deci aducem traficul greu prin oras,prin aceasta marind cantitatile de noxe a orasului,cred ca exista si alte solutii pentru centura ocolitoare.Trebuie sa ne gindim si la copii ,nepoti si stranepoti nostri sa aiba si ei o oaza de verdeata,ca si asa in orasul Bistrita spatiul verde pe cap de locuitor este deficitar.Dragi Bistriteni va rog trziti-va.

  • Din actiunile intreprinse de domnul primar (nu poate fi vorba de primarie fiindca parerile celorlati din primarie nu conteaza), in acesti ani in care a fost ales de noi sa ia deciziile cele mai bune, am constatat ca este foarte perseverent in tot ce-si propune. Politica lui este aceea ca nu spune nu, dar face tot cum vrea. Mi-as dori din suflet sa nu se faca centura pe traseul cu dealul Codrisor, cu atat mai mult cu cat sunt si alte variante mai bune, care se pot numi centuri ocolitoare. Dar ma tem ca, prin politica pasilor marunti, asteptand ca oamenii sa oboseasca, tot va face aceasta centura. Daca PUG-ul va cuprinde varianata de pe dealul Codrisor si va fi aprobat atunci nu mai este nimic de facut. Poate este bun un referendum si poate ca vom fi destui pentru a opri aceasta investitie.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.