S-a constituit Grupul de Iniţiativă pentru reconversia pomicolă în Bistriţa-Năsăud

Din Grupul de Iniţiativă Locală vor face parte deputatul PNL Stelian Dolha, Ioan Platon – directorul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, Ioan Zagrai – cercetător ştiinţific Staţiunea Pomicolă, Cristian Țetcu – preşedinte GAL Ruralis, Ştefan Ambruş – economist consultant finanţare fonduri PNDR, Liviu Râpan – consultant APDRP, Viorel Toma – consilier specialist horticultură la Direcţia pentru Agricultură BN, Petru Cătinean – reprezentant naţional Program de Dezvoltare Rurală, Costel Balaci – consultant Camera Agricolă, Nuţu Tabără – director Direcţia Generală pentru Agricultură BN.

Conform protocolului, Grupul de Iniţiativă Locală se bazează pe activitatea voluntară a membrilor săi orientată către relansarea sectorului pomicol în Bistriţa-Năsăud, se implică şi face propuneri pentru îmbunătăţirea ghidurilor de finanţare pentru subprogramul de reconversie pomicolă din PNDR 2 pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, oferă consultanţă pentru asigurarea materialului săditor adecvat şi instructaj pentru amenajarea fermei pomicole precum şi pentru realizarea  sistemului de irigaţii aferent un număr de tineri fermieri identificaţi în 10 localităţi pilot din bazine pomicole şi îşi propune să atragă cât mai mulţi specialişti în horticultură, consultanţi, fonduri europene, reprezentanţi UAT. Lista membrilor rămâne deschisă.

”De câteva zile la Bistriţa se coace o iniţiativă. Am iniţiat Grupul de Iniţiativă pentru reconversia pomicolă în Bistriţa-Năsăud pentru reconversia pomicolă. Am plecat de la principiul simplu că nu trebuie să vină alţii din exterior să ne rezolve problemele. Va trebui să le rezolvăm noi înşine. Acum 25 de ani judeţul avea foarte multe livezi, iar pomicultura era un atu, iar acum mă uit şi văd că nu mai avem livezi, ele mai există doar în nişte manuale de geografie neactualizate. Din 16.000 de hectare de livezi cât am avut înainte de 1989, din care 5.000 erau intensive, azi mai avem 2.900 şi doar 1.000 intensive. Actualizate s-ar putea să fie chiar mai puţin şi deja e trist. Avem acum ocazia să reparăm ceva, să refacem livezile în Bistriţa-Năsăud, mai ales că nu avem doar condiţii de sol şi climatice deosebite, ci avem şi specialişti de marcă. Dacă reconversia la viţa de vie a fost un succes pentru România, a fost o absorbţie 100%, nu putem sta cu mâinile în sân când vine vorba de livezi”, a spus Stelian Dolha într-o conferinţă de presă.

El a precizat că acest grup are în primul rând rolul ”de a disemina informaţia, de a o transmite în teritoriu, în fiecare sat unde avem bazine pomicole: ”Se lucrează la ghidurile de finanţare prin PNDR. Va trebuie să ne alegem o ţintă, 10-12 comune, să găsim tineri cărora să le oferim consultanţă gratuită şi dacă reuşim în fiecare comună să înfiinţăm o livadă, ne-am atins obiectivul. Asta este misiunea noastră”.

Petru Cătinean a declarat că pentru a pune în practică proiectul de reconversie şi înfiinţare a livezilor vor fi încă de la început unele probleme. ”Este conflictul dintre marea şi mica proprietate, cei care au ferme mari vor să absoarbă aceste fonduri pentru a face reconversia. S-a avansat ca această reconversie să înceapă de la 2 ha până la 50 ha pentru fermieri şi de la 10 la 100 ha pentru asociaţii sau grupuri de producători. Va trebui să facem un program pentru ferma mică. Apare şi problema proprietăţii, datorită faptului că nu sunt intabulate terenurile pe care se vor face livezi va trebui să introducem în ghid termenul de utilizator. La nivel de primărie, cu ajutorul prefecturii, va trebui să rezolvăm reparcelarea fostelor livezi. Cei mai mulţi bine trebuie să fie daţi pentru puiet şi eventual pentru împrejmuire. Referitor la organizaţiile de producători, am sensibilizat Ministerul Agriculturii să reducă plafonul de la care pot fi recunoscute acestea. Până acum plafonul era de 100.000 de euro marfă vândută şi încasată, la un preţ de un leu pe kg. Depozitele de fructe le vom face pe măsura grupului, dacă e mai mare sau mai mic”, a spus el.

Cristian Țetcu a menţionat că GAL Ruralis nu putea sta departe de o astfel de iniţiativă. ”Oamenii la ţară au nevoie de sprijin mai mult ca oricând, nu ştiu cum să valorifice terenurile. Sistemul nu mai face faţă cerinţelor la nivel de UE. Gradul de îmbătrânire a satului este la limita suportabilităţii, avem 80% proprietari care se apropie sau depăşesc vârsta de 60 de ani în România, trebuie să vedem dacă putem dezvolta cu ei o agricultură care să facă cerinţelor europene sau dacă trebuie să venim în întâmpinarea lor, a familiilor lor, a copiilor lor”.