Consiliul Local Bistrița a aprobat Documentația de Avizare a Lucrarilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții “Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiul Bistriţa”, pentru care municipalitatea vrea să acceseze fonduri europene prin Programul Regional Nord-Vest.
Obiectivul specific este realizarea unui nou coridor verde de mobilitate urbană destinat bicicletelor și pietonilor în centrul istoric – zona delimitată de: b-dul Republicii, Piața Petru Rareș, str. Bistricioarei, str. C.R. Vivu, str. Vasile Conta, str. Parcului, str. Ioan Rațiu, str. Alexandru Odobescu, str. Gării.
În proiect sunt prevăzute: zone pietonale nou create/modernizate, inclusiv zone verzi; piste de cicliști corelate cu rețeaua nou creată; infrastructură pentru alimentarea cu combustibili alternativi (puncte de alimentare/reîncărcare); sistem de colectare și evacuare a apelor prin rețea de canalizare pluvială separată de cea menajeră; sisteme de monitorizare video pentru siguranța și protecția cetățenilor; sistem de canalizație pentru rețelele electrice și cele de telecomunicații; introducerea cablurilor aeriene în subteran; iluminat public inteligent pietonal/ciclist; managementul inteligent traficului; măsuri de siguranță a traficului pentru bicicliști și pietoni; mobilier urban smart și istoric.
Etapa 1 (valoare estimată 80.033.707,60 lei) va cuprinde reabilitarea unei suprafețe totale de 47.541 mp: str. Alexandru Vlahuță, Pasaj Alexandru Vlahuță tronson 1, Parcare Alexandru Vlahuță nr. 2, Piața Centrală, str. C-tin. Dobrogeanu Gherea, str. Dogarilor tronson 1, str. Liviu Rebreanu, Piața Morii tronson 1, Piața Morii tronson 2, str. Nicolae Titulescu, Pasaj II tronson 1, Pasaj II tronson 2, Pasaj IV, Pasaj VII, Pasaj XIII, Pasaj IX, Pasaj X , str. Vasile Nașcu, str. Vasile Alecsandri, str. Zorilor (tronson Piața Mică), str. Zorilor (parțial), str. Mihail Kogălniceanu.
Etapa 2 (valoare estimtată 14.734.522,60 lei) va cuprinde reabilitarea unei suprafețe totale de 12.768 mp: str. Baba Novac, str. Ciprian Porumbescu, str. Dogarilor tronson 2, str. Dogarilor tronson 3, str. George Coșbuc, str. Țibleșului, str. Ecaterina Teodoroiu, str. Albert Berger / Piața Mică.
Coridoare, axe, linii colorate…nici Londra, Viena, Parisul sau New York-ul nu sunt cum ne spune primarul că este orașul nostru. Heșteg se poate
Fratilor, orasul nu va arata niciodata mai bine atata timp cat gloata lui cretu cea cu minte redusa, inca se afla la primarie
Vorbim stat despre persoane care au stat la beci cat si despre persoane care au stiut dintotdeauna sa linga mult si bine. Desi sunt in prag de pensionare si cu probleme mintale specifice varstei, aleg si acum sa liiinga pentru pistul caldut de director.
Concluzia este ca fara viziune si creier a celor numiti pentru eternitate in functii, orasul nu doar ca sta pe loc, se ramoleste vazand cu ochii.
Dacă viitoarele piste de biciclete vor fi la fel de prost făcute, mai bine nu le faceți!
Tot o bordură înaltă, capace și alte impedimente se întâlnesc pe pistele minune.
În loc să continue cu ”dezvoltarea” in vechiul oras, cu tot felul de proiecte SF fara nicio legatura cu realitatea (a se vedea lucrarea din Decebal), municipalitatea ar trebui sa se concentreze pe crearea (pt ca ea nici nu exista in prezent) de infrastructura in afara orasului ”vechi”: retele de drumuri (cu asfalt), gaz, curent.
Toata lumea cauta sa construiasca pe orasul vechi, si rezultatele se vad: un oras sufocat, aerul tot mai irespirabil, trafic haotic, lipsa locuri de parcare in 80-90% din zonele orasului. Ar trebui sa se puna accent pe constructia de noi drumuri intre Bistrita si localitatile componente.
În orașul vechi lipsesc parcările etajate…ar trebui sa nu ne mai scoată ochii cu parcări ecologice pline de chiștoace și praf. Parcările etajate din tot orașul, în care să încapă 10.000 de automobile ar creea spatiu indeajuns între blocuri pentru locuri de joaca pentru copii, terenuri de sport, spatii verzi, zone de recreere. Problema este că în multe locuri in care s-ar fi putut construii astfel de parcări, în ultimi 34 de ani, s-au construit supermarketuri , malluri, blocuri , cu acceptul celor din primărie. Și nu bag mâinile in foc că nu au fost implicate și unele buzunare .
Râd fraierii, nu știu că asta înseamnă alt șantier cu executant de doi bani. Dar mno, trăiască pistele de bicicliști, noul fetiș al primarilor din România.
Nu ideea de a avea piste de biciclete e problema, ci modul în care s-o implementat. Efectiv, o bătaie de joc.
Sunt biciclist, dar sunt și șofer, și pieton.
Ca biciclist, mi se pare aberant ca (de ex în Decebal), să mă tot mut de pe o parte pe alta a străzii, când schimb direcția. De-asta nici nu prea folosesc pista (pt că evit Decebalul).
Ca pieton, mă enervează când cineva circulă cu bicicleta pe trotuar, și nu pe pistă (tot Decebalul vine ca exemplu).
Ca șofer, tot în Decebal, văd destui bicicliști care circulă pe drum, în loc să circule pe pistele amenajate, care au transformat orașul in…habar n-am ce. Da’ în bine, sigur NU!
In DeCebal/ e „de vina” Groapa! 🙁
In altă ordine de idei…
……
Apropos, că Bistrița sa atragă turiști, că centrul e „mort” etc, …voi aveți idee de ce „blvd.Decebal” se numește așa?
Este vreo statuie a lui Decebal acolo?
CONCEPT-
Ne Trebuie o viziune, un concept, eu turist , vorbitor de lb.engleza, de ex, daca ajung in piața ,in zonă,(nu la ridichi) in zona Decebal, mi-ar plăcea sa știu despre ⚔️📜🪵🐺🐎el
„Decebal, ultimul rege al Daciei. De ce era considerat cel mai temut duşman al Romei Antice?”
Un concept , gândit în colaborare cu Muzeul județean, care ..toate astea, ar aduce bani, un chioșc, cu souvenirs, insigne, amulete de vânzare etc…
Apoi pe str.Liviu Rebreanu, despre autor?!, un bust, ce-a scris, etc
Zi bună!
🚲🚲”bicicliști care circulă pe drum,”vedem și noi ,de ex, pe C.R.VIVU-
Ești pe bicicleta, pe pistă, frumos, de la Lidl, spre Podul Jelnii. Str ghinziietc.(pista pe dreapta)
Dar, că sa te întorci ( daca te răzgândești) revii, înspre Parcul Mare, PE DRUM, printre mașinile 🤦de pe c.r.vivu. dă!? Haotic!
Proiectul „Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, care presupune amenajarea pistelor de biciclete și a zonelor pietonale întâmpină dificultăti legate de lătimea prea redusă a străzilor. Oricum, in centrul istoric al orasului circulatia auto nu poate fi eliminată total chiar nici de pe străzile cu functie numai de locuit din zonele rezidențiale.
In acest caz, singura solutie rămâne amnajarea străzilor de tip „shared-space” (spațiul comun), ceea ce presupune eliminarea unor caracteristici rutiere precum borduri , marcaje , semne de circulație și chiar semafoare.
Prin urmare, străzile de tip „shared-space” crează un grad mai mare de nesigurantă, fiind neclar cine are prioritate, iar șoferii sunt obligati să își reducă viteza, reducând astfel dominația vehiculelor în trafic , odată cu scăderea ratei accidentelor rutiere și îmbunătățind siguranța pentru ceilalți utilizatori ai drumului.
De aceea, pentru cei care vor să se apropie cu masina de centrul istoric este nevoie și de un inel central de circulatie auto. In cazul orasului Bistrita inelul central, poate fi realizat pe străzile deja existente. Mai exact este vorba despre închiderea inelului central de circulatie pentru centru istoric sau oraşul vechi alcătuit din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-Roman C.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului.
Pentru asta ar fi necesară prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si apoi construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru legătura cu strada Codrisor. Acest pod care ar putea fi numit „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”, ar crea si posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe acest inel central se află cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc.
Bulevardele și străzile mai largi care converg spre inelul central vor putea rămâne cu două sensuri de circulatie, în timp ce pe străzile mai înguste se va introduce sens unic. Parctic se vor grupa câte doi străzi, una cu sens unic într-o direcție, iar cealaltă cu sens unic în direcția opusă.
Pentru extinderea zonei pietonale de pe str. Liviu Rebreanu, până în Piața Centrală există o singură solutie rezonabilă si anume desfiintarea carisabilului de pe latura estică a pietei si prelungirea pavajului până aleile din jurul Bisericii Evanghelice la acelasi nivel de călcare. Celelalte laturi ale Pietei Centrale trebuie să rămână deschise circulatiei auto , cu atât mai mult cu cât pe partea dinspre ansamblul Sugălete trece momentan traseul „Linia Verde”.
Fetișizarea „pistelor de biciclete” în actualul discurs public amintește de fetișizarea „reformei” în discursul public al anilor 1990.
Și, la fel ca în anii 1990, are la bază o enormă fraudă ideatică. Uniunea Europeană generează cam 6% din emisiile de CO2 la nivel global. Să pretinzi că ai face vreo diferență la nivel global reducând aceste emisii la nul, mi se pare o fraudă intelectuală, ceva total rupt de realitate. Și actuala clasă politică europeană mai pretinde că, în paralel cu eliminarea emisiilor de CO2, Europa își poate păstra relevanța la nivel global ca forță economică, nivel de trai, model social. Spălați pe creier rău de tot tovarășii aceștia.
„O celebră scriitoare britanică spunea despre bicicletă ca este:
“cel mai Civilizat vehicul cunoscut de om. Alte forme de transport se dezvolta până devin un coșmar. Doar bicicleta rămâne curata la inima.”
Recomandat pentru oamenii de orice varsta, mersul pe bicicleta este un exemplu de îmbinare perfecta intre sănătos ♥️ si util. Bicicleta ne facilitează deplasarea fara a genera costuri (desigur, in afara de bicicleta propriu-zisa si intretinerea ei) sau noxe, fiind in acelasi timp si foarte utila pentru sănătatea celui care o folosește.”ww.catena.ro/beneficiile-pe-care-le-vi-le-ofera-mersul-pe-bicicleta