(FOTO) La împlinirea a 77 de ani de la deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau, în Piața Morii din Bistrița a avut loc un moment comemorativ la monumentul ”Memorialul vieții”, numit astfel deoarece cuprinde numele familiilor evreieşti care trăiau în anul 1944, înainte de a fi deportate.
Primarul Bistriței, Ioan Turc, a spus că acesta a fost ”un eveniment de noaptea minții și a istoriei”.
”E un moment de jenă, de rușine, până la urmă, și pentru comunitatea bistrițeană, pentru că în toată perioada de prigoană au fost momente în care oamenii, cu curaj, cu onoare, prin asumare, au salvat vieți și nu puține, dar au fost și foarte multe momente de tăcere, de acceptare de compromis și, haideți să avem curajul să o spunem, de complicitate, fapt care a dus la ceea ce s-a întâmplat inclusiv la Bistrița în data de 4 iunie. Nu putem uita, nu avem voie, nu avem dreptul să uităm. Trebuie să privim trecutul așa cum este fără să-l cosmetizăm și fără să încercăm să căutăm scuze pentru că ele nu există. Doar în acest mod putem să avem convingerea că asemenea fapte abominabile nu se vor mai întâmpla. Comunitatea evreiască a reprezentat pentru această țară și pentru Bistrița o avere pentru că sunt oameni harnici, oameni cu un anumit profil. Prin plecarea evreilor din Bistrița orașul a pierdut. Și România a pierdut, dar, datorită comunității evreiești din Israel, relațiile din Israel și România sunt foarte bune. Evreii români din Israel reprezintă a doua mare comunitate din statul israelian. Sper ca dumneavoastră, generația celor care îi succed pe cei care au suferit, să iertați ce s-a întâmplat”, a spus Ioan Turc.
Au readus în atenția celor prezenți momentul tragic de acum 77 de ani președintele Comității Evreilor din Bistrița-Năsăud, Iosif Valter, Natalia Țigăuan, dar și arhitecta Mariana Michiu, care a realizat monumentul, alături de Delia Negrușa.
Au mai participat subprefectul Lorand Toth, vicepreședintele CJ, Camelia Tabără, managerii Centrului Județean pentru Cultură – Alexandru Pugna și al celui Municipal – Gavril Țărmure, medicul Marius Pop și întreaga familie a regretatului Fredi Deac – fostul președinte – care a avut ideea înălțării acestui monument.
Pe monument sunt trecute numele tuturor familiilor evreiești din județ care au fost deportate. Cele 1.700 de nume reprezintă capii familiilor provenite din Bistrița, Năsăud, Rodna, Șieu, Lechința, Prundu Bârgăului. Numerele din dreptul lor reprezintă numărul de membri ai familiei, însumând 5.968 de oameni.
Baza monumentului este Steaua lui David, de pe marginile căreia se ridică elemente asemănătoare unor pagini pe care stau scrise numele evreilor deportați, toate elementele fiind conectate la bază și simbolizând închiderea unui ciclu. Centrul structurii încorporează un punct care radiază o lumină albă verticală, ca simbol al vieţii. Î
Întregul ansamblu poate fi perceput din exterior ca un labirint creat de chipurile verticale plasate ”aleatoriu”, dar care se deschide atunci când te apropii de el, exact ca paginile unei cărți, conturând astfel amintirea întregii comunități.
Circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în luna mai a anului 1944 şi duşi în ghetoul de la marginea Bistriţei, iar cei din zona Becleanului în ghetoul de la Dej, ambele fiind printre puţinele din Europa sub cerul liber. În perioada 4-6 iunie 1944, evreii au fost deportaţi în două tranşe la Auschwitz şi Birkenau. Dintre cei deportaţi, doar 10% s-au întors acasă. Cu sprijinul lor, în 1946 a fost inaugurat Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii, unul din monumentele reprezentative din România.
Omenirea a trăit o dramă fără margini, o dramă provocată de niște scelerați, inși care și-au arogat dreptul de a decide cine trebuie să trăiască și cine trebuie să moară, cine e om și cine nu e om, cum trebuie eliminați cei care nu li se păreau lor a fi oameni și demni să respire același aer cu ei. Lagărele de exterminare, atât din perioada nazistă, cât și din perioada regimurilor totalitare au fost și vor rămâne cele mai însângerate și negre pete pe istoria umanității. Niște nebuni au recurs la cele mai abominabile mijloace pentru a-și extermina semenii, indiferent că erau oameni în vârstă, femei însărcinate sau copii, doar dintr-o dorință nebună și diavolească. Oameni buni, să nu uităm istoria, istoria uitată tinde să fie la un momentdat repetată! E de datoria fiecăruia dintre noi să nu uităm și să transmitem mai departe iadul trăit de milioane de oameni, să le explicăm semenilor unde se poate ajunge când în fruntea unor state ajung oameni nebuni, fără discernământ, dispuși să sacrifice orice undă de normalitate numai pentru a-și satisface idealurile malefice. Să nu uităm că ura, violența, extremismul și lipsa de frică de Dumnezeu pot genera drame inimaginabile. Tot aceste carențe majore au condus și la exterminarea și punerea în scenă a celor mai odioase atrocități din istoria modernă a umanității, ele s-au născut tot pe fondul unor astfel de apucături. Nicio clipă să nu uităm, mai presus de toate diferendurile dintre noi, trebuie să primeze calitatea și simțul uman, nu trebuie niciodată să punem alte considerente în prim-plan. Ura, violența și extremismul nu pot conduce niciodată la nimic bun, ele au generat cele mai odioase și groaznice evenimente, cărora le-au picat pradă milioane de oameni nevinovați, ființe umane, ființe care au avut ghinionul de a nu fi agreate de călăii acelor vremuri. Au fost trimiși la moarte deopotrivă copii, de la cele mai fragede vârste, până la vârsnici, nimeni nu a scăpat de furia unor schizofrenici. Dumnezeu Sfântul să-i aibă în paza și grija Sale pe toți cei care au avut un sfârșit groaznic, pe toți cei care au trecut prin procesul de exterminare pus la cale de niște diavoli! Să nu uităm că suntem oameni, indiferent de rasă, etnie, religie, naționalitate, sex etc., Dumnezeu e numai unul singur! Să FIM OAMENI!
Da.. Este trist ce s-a întâmplat..
Și ce jalnic arata monumentul nostru plin de Rugină.. Doamne!!
Atât s-a putut..
Bine punctat, Istoria.
Stimabile,
Ceea ce faci matale este o DIVERSIUNE tipic securista.
Cine vrea sa stie adevarul istoric, se poate informa usor pe site-ul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord (holocaustmuseum.ro – Ghetoul Bistrita), si va afla ca pentru paza ghetoului au fost responsabili 25 de jandarmi maghiari, si nu civili din oras.
Iar ceea ce priveste apartenenta sociala, se pare ca te macina un imens complex de inferioritate!
Istoria este de partea celor care o scriu. Sau de partea celor care plătesc pe cei care o scriu ….