Au trecut 77 de ani de la deportarea evreilor. Moment comemorativ la ”Memorialul vieții”

(FOTO) La împlinirea a 77 de ani de la deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau, în Piața Morii din Bistrița a avut loc un moment comemorativ la monumentul ”Memorialul vieții”, numit astfel deoarece cuprinde numele familiilor evreieşti care trăiau în anul 1944, înainte de a fi deportate.

Primarul Bistriței, Ioan Turc, a spus că acesta a fost ”un eveniment de noaptea minții și a istoriei”.

”E un moment de jenă, de rușine, până la urmă, și pentru comunitatea bistrițeană, pentru că în toată perioada de prigoană au fost momente în care oamenii, cu curaj, cu onoare, prin asumare, au salvat vieți și nu puține, dar au fost și foarte multe momente de tăcere, de acceptare de compromis și, haideți să avem curajul să o spunem, de complicitate, fapt care a dus la ceea ce s-a întâmplat inclusiv la Bistrița în data de 4 iunie. Nu putem uita, nu avem voie, nu avem dreptul să uităm. Trebuie să privim trecutul așa cum este fără să-l cosmetizăm și fără să încercăm să căutăm scuze pentru că ele nu există. Doar în acest mod putem să avem convingerea că asemenea fapte abominabile nu se vor mai întâmpla. Comunitatea evreiască a reprezentat pentru această țară și pentru Bistrița o avere pentru că sunt oameni harnici, oameni cu un anumit profil. Prin plecarea evreilor din Bistrița orașul a pierdut. Și România a pierdut, dar, datorită comunității evreiești din Israel, relațiile din Israel și România sunt foarte bune. Evreii români din Israel reprezintă a doua mare comunitate din statul israelian. Sper ca dumneavoastră, generația celor care îi succed pe cei care au suferit, să iertați ce s-a întâmplat”, a spus Ioan Turc.

Au readus în atenția celor prezenți momentul tragic de acum 77 de ani președintele Comității Evreilor din Bistrița-Năsăud, Iosif Valter, Natalia Țigăuan, dar și arhitecta Mariana Michiu, care a realizat monumentul, alături de Delia Negrușa.

Au mai participat subprefectul Lorand Toth, vicepreședintele CJ, Camelia Tabără, managerii Centrului Județean pentru Cultură – Alexandru Pugna și al celui Municipal – Gavril Țărmure, medicul Marius Pop și întreaga familie a regretatului Fredi Deac – fostul președinte – care a avut ideea înălțării acestui monument.

Pe monument sunt trecute numele tuturor familiilor evreiești din județ care au fost deportate. Cele 1.700 de nume reprezintă capii familiilor provenite din Bistrița, Năsăud, Rodna, Șieu, Lechința, Prundu Bârgăului. Numerele din dreptul lor reprezintă numărul de membri ai familiei, însumând 5.968 de oameni.

Baza monumentului este Steaua lui David, de pe marginile căreia se ridică elemente asemănătoare unor pagini pe care stau scrise numele evreilor deportați, toate elementele fiind conectate la bază și simbolizând închiderea unui ciclu. Centrul structurii încorporează un punct care radiază o lumină albă verticală, ca simbol al vieţii. Î

Întregul ansamblu poate fi perceput din exterior ca un labirint creat de chipurile verticale plasate ”aleatoriu”, dar care se deschide atunci când te apropii de el, exact ca paginile unei cărți, conturând astfel amintirea întregii comunități.

Circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în luna mai a anului 1944 şi duşi în ghetoul de la marginea Bistriţei, iar cei din zona Becleanului în ghetoul de la Dej, ambele fiind printre puţinele din Europa sub cerul liber. În perioada 4-6 iunie 1944, evreii au fost deportaţi în două tranşe la Auschwitz şi Birkenau. Dintre cei deportaţi, doar 10% s-au întors acasă. Cu sprijinul lor, în 1946 a fost inaugurat Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii, unul din monumentele reprezentative din România.