Cele două probleme au intrat în atenţia Consiliului Local Bistriţa în prima şedinţă ordinară din acest an în care administratorul Parcului Industrial, Iulius Dumitru, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2014. În
plus faţă de documentul scris, Iulius Dumitru a spus: „În prezent, Parcul Industrial este gata în proporţie de 80%. Este foarte important ca, în viitorul apropiat, să acordăm companiilor solicitante dreptul de a intra în parc, aceasta fiind o solicitare cu care mă întâlnesc frecvent. Pentru a putea fi posibil acest lucru voi prezenta foarte repede Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF) a Parcului Industrial, alături de bugetul Parcului Industrial pentru anul 2015, fiind vorba de un buget mult mai mare decât din din anii trecuţi. Trebuie să ştiţi că sunt deja companii care îşi doresc să intre în Parul Industrial chiar dacă mai este de lucru la partea de utilităţi. Sunt multe lucruri de discutat despre Parc şi vă solicităm să organizaţi cât de repede o întrunire”.
Preşedintele de şedinţă Alexandru Toniuc (PER) l-a asigurat că o primă discuţie pe larg despre Parcul Industrial va fi purtată laşedinţa comună a comisiilor economice şi juridice din Consiliul Local de la sfârşitul acestei luni, mai precis din data de 29 ianuarie a.c.
În discuţie a intervenit şi consilierul Ioan Peteleu (PNL) care a sugerat: „În paralel cu construcţia Parcului, s-ar putea demara lucrări de construcţie pentru platforme şi hale industriale pentru cei care vor fi rezidenţi în Parc. (…) În opinia mea, ar trebui discutat cu constructorul ca, în paralel cu lucrările rămase de făcut, să se dea acces în Parc, chiar dacă nu pe drumurile care s-au construit, ci din alte părţi. Altfel, va fi aproape imposibil să avem anul acesta rezidenţi în Parc. Va dura toată procedura de autorizare, iar oamenii de afaceri aşteaptă să intre în Parc. Cred că şi pentru noi ar fi foarte important, ca autoritate ce gestionează acest proiect, să facem toate eforturile ca viitorii rezidenţi să-şi poată demara lucrările de investiţii cât mai repede, mai ales că acele suprafeţe de teren practic sunt libere, deci nu sunt construcţii pe ele, iar ei şi-ar putea începe investiţiile”.
La rândul ei, Camelia Tabără (PSD) a spus: „Din tot ce am discutat aici, Parcul Industrial are şi reguli care ţin de administraţie, şi de societate comercială. Când pui în braţele Consiliului de Administraţie un buget consistent trebuie să ştie exact ce face cu el. În plus, trebuie să vedem care sunt regulile, cum se întâmplă în altă parte, pentru ca toate lucrurile generate de o legislaţie nearticulată să le punem cap la cap şi să ştim. Susţinere pentru Parcul Industrial există, dar trebuie să fim foarte atenţi la fiecare aspect”.
Maxim Gagea (PER) s-a referit la problema accesului, una la fel de importantă ca şi ROF: „Se pune problema unui nou acces în Parcul Industrial. Acesta să se realizeze din DN 17 cşi se poate face prin construcţia unui pod peste râul Bistriţa. Este vorba de accesul unor maşini mari”.
Despre acelaşi subiect a vorbit şi Gheorghe Tuţă (PNL): „Trebuie definitivată partea formală care reglementează intrarea investitorilor în Parc. Acum cred că foarte important este accesul. Eu sunt convins că, până la realizarea unui drum din DN 17, mult mai facil pentru noi pentru că este un drum comunal, este să continuăm să realizăm proiectul privind drumul pe la groapa de gunoi. Se trece la construcţia podului şi iată dintr-o dată se poate face o legătură simplificată cu Parcul Industrial şi localitatea Sărata. În felul acesta, ar fi două căi de acces pentru intrarea în Parc. Ideal ar fi să avem un proiect care să prevadă un acces direct din DN 17, dar eu cred că acel acces nu se va realiza în scurt timp. Drumul la care mă refeream, cel pe la vechea graopă de gunoi, noi l-am transformat din ce era în drum comunal când am vrut să accesăm fonduri prin Ministerul Dezvoltării Regionale este drum clasificat şi nu trebuie anul acesta decât să prindem banii în buget şi să-l băgăm în lucru fiindcă, în felul acesta, prin trecerea de la sensul giratoriu la Kauflan (de pe Independenţei -n.r.) ar fia doua intrare în Parcul Industrial şi, în felul acesta, ar uşura accesul potenţialilor investitori, dar mai ales al oamenilor care vor lucra în Parcul Industrial, al salariaţilor care vor lucra. S-ar reduce distanţa între Bistriţa şi Sărata cu cinci kilometri aproape sau mai bine. Sunt lucruri cu care trebuie să intrăm într-o cadenţă atât executivul Primăriei Bistriţa, cât şi noi, Consiliul Local, ca să aprobăm aceste documentaţii ca să nu fie acest aspect de natură birocractică un obstacol în calea investitorilor care vor să ocupe Parcul Industrial”.
Reamintim că primarul Ovidiu Creţu a insistat pe construcţia unei variante ocolitoare a oraşului prin zona de sud tocmai ca să lege Parcul Industrial Bistriţa Sud de DN 17. Deocamdată însă nu sunt semne că proiectul va primi finanţare din partea Uniunii Europene şi a GUvernului României.
Notă: Timp Online va reveni cu un interviu în exclusivitate cu administratorul Parcului Industrial, Iulius Dumitru.
Problema drumului de acces in Parcul Industrial nu este chiar asa de complicata. Oricum, construcţia unei variante ocolitoare a oraşului prin Padurea Codrisor, care sa deserveasca si Parcul Industrial era o aberatie, sustinuta prosteste de primarul Cretu. In primul rand, cea mai simpla solutie consta in posibilitatea amenajarii drumului de acces din Sarata către Parcul Industrial Bistriţa Sud, de la intersectia cu DJ 154, care se desprinde din DN17 si merge pe Valea Sieului. Bine ar fi daca lucrarile de modernizare la acest drum de legatura nu s-ar opri la Parcul Industrial si ar continua spre Viisoara facand pana la urma legatura si cu strada Zavoaie din Bistrita. Astfel, in perspectiva construirii Podului Berariei accesul spre Parcul Industrial s-ar putea face pe ambele maluri ale raului Bistrita. Ba mai mult, Podul Berariei ar favoriza crearea unei legaturi directe peste Pasarela Veche, intre Zona Industriala a Bistritei si Parcul Industrial Bistriţa Sud. Poate in felul acesta, cineva se va orienta si spre punerea in valoare a izvoarelor sarate de la Sarata dupa modelul Bailor Figa de langa Beclean.
Centura ocolitoare variantele 3.1, 3.2, 3.3 sunt solutia!!!
da…corect…chiar 3.1 e mai aproape de bistrita
Faptul ca pe lista priorităţilor infrastructurii rutiere în 2015-2016, figureaza un drum expres intre Dej si Bistrita este un lucru extraordinar. Prin dfinitie, drumurile expres sunt drumuri naţionale rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor care nu deservesc proprietăţi riverane şi care au două sensuri de circulaţie cu cel puţin două benzi pe sens, separate de un spaţiu median, şi nu intersectează la nivel nicio altă cale de comunicaţie, iar intrarea şi ieşirea autovehiculelor este permisă numai cu acces dreapta, în locuri special amenajate. Aceasta atrage dupa sine si reconsiderarea traseului viitoarei centuri ocolitoare a Bistritei care la randul ei trebuie sa indeplineasca standardele pentru drumuri expres. Avand in vedere faptul ca varianta 2 Sud prin Padurea Codrisor sustinuta prosteste de primarul Cretu nu respecta criteriile minime pentru o centura ocolitoare si cu atat mai putin in regim de drum expres, este urgent necesara o noua proiectarea a drumului de centura a Bistritei. Alta distractie- alti bani, ca dovada ca prostia se plateste.
Drumurile de tip ” expres ” au doua benzi pe sens,au limita de viteza dar nu intra prin localitati !
Deci drumul expres DEJ-BISTRITA nu se suprapune peste DN17,care va ramane in continuare drum national.
Diferentele intre drumurile ” expres” si autostrazi sunt printre altele…si lipsa benzilor de refugiu pe sensul de mers… si sunt mai ieftine…