Aveţi vreodată de gând să ne întrebaţi cine vrem să cânte pe banii noştri?

Ca şi cum nu e de ajuns că sărbătorim Ziua Naţională în stilul unui parastas, cu slujbe, coroane şi marşuri aproape funebre, trebuie să punem şi câte o cireaşă pe colivă şi să încheiem aşa-zisa noastră sărbătoare naţională într-un mod cât se poate de deprimant, cu un concert de muzică clasică la care nu vine nimeni. E absolut de neînţeles de ce nu putem ieşi din acest tipar sortit eşecului. Ce vrea oare Primăria să facă? Am avut operă pe un pietonal gol puşcă, ni s-au cântat arii din opere la fiecare sărbătoare a oraşului, am ascultat trupa Distinto până ni s-a acrit. Cu toate acestea, publicul bistriţean continuă să stea acasă când Primăria îi oferă, gratis, încă un concert de muzică clasică. Cine şi ce nu înţelege din ce se întâmplă?

Am spus-o şi cu altă ocazie şi mă văd nevoită să repet. Publicul amator de recitaluri şi concerte este cel care frecventează Sinagoga Bistriţa, rareori plină până la refuz. Sunt aproape convinsă că, dacă ar trebui să plătească bilet, nici măcar un sfert nu ar mai veni, iar cine nu este dispus să plătească bilet ca să vadă un concert, nici măcar nu poate fi considerat adept al stilului de muzică respectiv.  Dacă stau bine să mă gândesc, nu ştiu dacă i-am văzut măcar odată pe la concertele clasice de la Sinagogă pe marii propovăduitori ai culturii bistriţene, critici şi istorici de artă, mulţimi infinite de scriitori şi scriitoraşi care au scos cărţi pe bandă rulantă care umplu mai multe rafturi dintr-o bibliotecă şi care au pretenţia că le ştiu pe toate de pe acest pământ. Dacă nici măcar ei nu vin, atunci ce pretenţii să avem de la alţii, oameni de rând care nu vorbesc în neologisme pe la versinaje?

Nu e nevoie de nu ştiu ce studiu ca să înţelegi lucrurile acestea. E de ajuns să te uiţi în jur la concerte clasice şi să vezi săli goale. Chiar şi aşa, Primăria se încăpăţânează ca, pe banii noştri, să ne dea ce nu vrem, iar eu, una, chiar nu înţeleg de ce trebuie să se întâmple acest lucru. Nu pricep cine decide şi pe ce criterii sunt aleşi şi de către cine cei care cântă la diverse evenimente susţinute din bani publici. Nu îmi amintesc nici măcar vag să fi avut loc vreodată o consultare a cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite în legătură cu trupele care cântă la Zilele Bistriţei sau de Revelion, cu festivalurile de teatru şi alte sindrofii plătite cu miliarde. Pe site-ul Primăriei se pot vota grădini, balcoane şi tot soiul de alte lucruri mai mult sau mai puţin măreţe, numai ceva care ne interesează pe toţi nu poate fi votat: concertele, indiferent care sunt ele, de Zilele Bistriţei, de sfârşit de an.

Vreau să vă aduc aminte câtă lume a fost anul trecut pe pietonal la cumpăna dintre ani. Foarte multă! Concertul de Revelion e aşteptat de adulţi, de copii, de toată lumea care nu ar veni în ruptul capului să adoarmă în locuri unde cântă soprane, odată pentru că nu au cultură muzicală şi în al doilea rând că nu au niciun chef. Ştiu refrenul potrivit căruia o administraţie trebuie să se gândească la toate păturile sociale, dar nu mi se pare că ar fi neglijată categoria amatorilor de lieduri. În fiecare săptămână, e cel puţin un recital la Sinagogă. Ce-i împiedică pe oameni să se ducă şi să le asculte? Eu, recunosc, atunci când am starea necesară, prefer câştile şi youtube. Nu sunt obligată să înţepenesc pe un scaun inconfortabil, nici să stau cu teama că, după o zi de alergături, voi adormi şi voi fi penibilă.  

Azi suntem la un click distanţă de Opera din Viena pe care o poţi asculta în timp ce citeşti ceva sau pur şi simplu întins în pat. Ca să mergi efectiv la operă, îţi trebuie o stare anume, o ţinută anume, un confort material şi psihic pe care majoritatea oamenilor din zilele noastre nu le au. Muzica pop, dance te face să uiţi de lipsa confortului de care v-am vorbit. Te înveseleşte. Ce nu înţelege Primăria Bistriţa din toată teoria asta simplă?

Vă spun eu ce ar trebui să înţeleagă: faptul că ea administrează banii noştri, ai tuturor, şi că tot ea ar trebui să ne întrebe ce dorim să vedem şi să ascultăm în condiţiile în care noi plătim. Dacă majoritatea populaţiei active, cea care vrea să fie la curent cu tot ce se întâmplă în oraş citind ziare şi chiar site-ul Primăriei, votează pentru recitaluri de muzică clasică şi a cinci suta prezenţă la Bistriţa a trupei Distinto în oraş, atunci aşa să fie, însă dacă nimeni nu vrea aşa ceva sau sunt foarte puţini, atunci, în pofida gusturilor personale ale cuiva şi a dorinţei de a ne băga pe gât un alt soi de Cântarea României, să se supună majorităţii, că aşa e în democraţie, aşa sunt aleşi şi cei care ne conduc.

Aşadar, stimaţi aleşi, aveţi de gând să ne întrebaţi cine vrem să cânte de Revelion pe pietonal?

Cristiana Sabău