Proiectul de betonare a râurilor Bistrița Ardeleană (pe 51 de kilometri) și a râului Bârgău (pe 10 kilometri), împotriva cărora fostul senator Mihai Goțiu a sesizat ministerele Mediului, respectiv Apelor și Pădurilor încă din toamna anului 2017, este blocat, informează activistul de mediu pe Facebook.
Potrivit acestuia, chiar zilele acestea a primit confirmarea faptului că problemele pe care le-a semnalat acum trei ani și jumătate ”s-au confirmat și că așa-zisa investiție nu e deloc verde și nici finanțabilă din fonduri europene”.
”Pentru cei care nu cunosc subiectul: în 2017, a fost anunțat un amplu proiect legat de reparații și consolidări la barajul Colibița, și în aval de baraj, pe râul Bistrița Ardeleană și afluentul acestuia, Bârgău. Pentru a umfla costul proiectului (sub pretextul luptei împotriva inundațiilor), s-au prevăzut și lucrări ample pe cele două râuri menționate – în special regularizări cu buldozere, praguri și ziduri de consolidare de beton. Așa s-a ajuns la un proiect estimat la peste 50 de milioane de euro (cu costuri de câteva ori mai mari decât cel al lucrărilor necesare la barajul Colibița). Proiectul era patronat și susținut intens de senatorul PSD de Bistrița-Năsăud, Ioan Deneș, ajuns și ministru al Apelor și Pădurilor în 2018.
În toamna anului 2017 și la începutul anului 2018, am depus mai multe sesizări oficiale, am solicitat anchete ministeriale privitoare la desfășurarea procedurilor de mediu și am transmis poziții publice, în care am arătat că proiectul a fost umflat artificial, pentru a avea niște firme ”prietene” grupării PSD Bistrița Năsăud din jurul baronului Radu Moldovan niște zeci de milioane de euro de păpat (și redistribuit), dar că e imposibil să fie aprobat și finanțat din fonduri europene, din cauza distrugerilor de mediu pe care le-ar provoca, în special în situl de importanță comunitară Natura 2000 Cușma (ROSCI0051 Cușma), dar și în Situl Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac, aflat în vecinătate.
Ulterior, alertată de ONG-uri și activiști de mediu, JASPERS (parteneriatul de asistență tehnică între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) a realizat propriile analize după care și-a exprimat dezacordul pentru finanțarea proiectului inițiat (oficial) de Administrația Bazinală (ABA) Someș-Tisa.
În această săptămână am primit asigurări din zona guvernamentală că nu există intenția de a se trece peste poziția JASPERS (cum au încercat Guvernele PSD) și că eligibil pentru finanțare ar fi, eventual, doar partea de proiect privitoare la consolidarea barajului de la Colibița.
Astfel, zeci de kilometri din albiile râurilor Bistrița Ardeleană și Bârgău scapă de betoane, excavatoare și alte ”minunății” ale industriei, și, mai ales, toate habitatele și ecosistemele care depind de cele două râuri primesc șansa de a supraviețui”, a scris Mihai Goțiu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu acest subiect, șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, Teodor Hășmășan, a confirmat că Administrația Bazinală Someș-Tisa este din nou în faza de analizare a documentației și de obținere a actelor de reglementare. ”Nu am ionformații dacă anul acesta va fi golit barajul”, a spus el.
Directorul Agenției pentru Protecția Mediului, Sever Roman, a spus instituția pe care o conduce a primit prin partea ABAS Cluj o solicitare pentru emiterea unui nou acord de mediu pentru mărirea gradului de siguranță de la Colibița pentru că ”acordul emis deja prevedea un anumit număr de lucrări de apărare împotriva inundațiilor, iar acum se renunță pe 51 de km la aceste lucrări și se va reface doar barajul cu toate hidroagregatele”, o lucrare de reparații capitale în valoare de peste 20 de milioane de euro.
Întrebat dacă va fi din nou golit barajul, Sever Roman a spus că nu știe dacă se va întâmpla anul acesta, pentru că abia acum se înceracă obținerea acordului de mediu și a autorizațiilor de construire, și probabil va mai dura până se organizează licitațiile, dar, în perioada următoare, sunt toate șansele să fie implementat și acest proiect.
Bistrita Ardeleana va ramane habitatul gunoaielor. Senatorul somnoros a mai reusit sa mai strice ceva bun. Noi romanii, nu regularizam cursurile apelor, nu vanam ursii, protejam lupii, nu facem auostrazi pentru ca nu se pot inmultii broastele…)))
Vai mama noastra!
Da, va ramâne habitatul gunoaielor datorita unor obtuzi ca tine care au ramas ca mentalitate la nivelul fruntasilor în întrecerea socialista.
E simplu sa betonam tot ca sa putem da mai usor cu matura, sau ce?!?
Îndiguirea unor râuri nu înseamnă betonarea lor. Sunt necesare amenajarea malurilor râurilor în secolul 21, mai ales în zonele de munte unde inundațiile pot provoca ravagii. Nu trebuie să fim împotrivă în numele protecției mediului, la orice se vrea să se facă în țara asta. Desigur soluțiile pot să difere, adică în loc de maluri de protecție din beton să facem maluri din piatră. Legea să nu mai permită folosirea betonului, doar a pietrei, altfel plătim proiectarea degeaba și apoi nu se face. Am pierdut bani, am pierdut timp.
Inundațiile fac ravagii în zonele de munte și nu numai doar dacă pădurea de pe versanți a plecat în străinătate.
E buna tara cu observatori si activisti. Tot la comisia JASPERS trebuie sa ajunga si lucrarea facuta de neneto OTC pe repede inainte cu o pacaleala ca pentru prosti si analfabetii functionali privind CADASTRUL VERDE al mun B-ta. Este o lucrare de toata jena cu cimitirul ortodox pe post de parc si spatiu cerde in timp ce Piata Centrala, Scuarul verde de pe Bul. Republicii si Parcul Eminescu figureaza ca zone betonate (mineralizate). Asa voia pesedeul din Primarie sa incheie o lucrare. Il Rog din nou pe Primarul IOAN TURC si pe toti consilierii actuali sa nu se lase dusi de nas si sa accepte o asemenea lucrare si sa o faca din nou.Nu votati o INEPTIE !Trebuie sa ajunga la aceasta Comisie doar daca Edilii nu o retrag , altfel se poate umbla simplu la spatiile verzi si ele sa fie manarite , sustrase, batjocorite de oricine vine in viitor prin Administratie. Noi am trimis petitii si la Prefect si la Primar. Asteptam raspunsul care nu prea vine in termeni corecti.
Pentru comentacii care jignesc , desi sunt paraleli cu problemele de MEDIU privind starea apelor. Va multumesc domnule sentaor GOTIU pentru informare. Stiu ca in Europa civilizata nimeni nu permite incorsetarea unui CORP de APA (rau ) pe toata lungimea lui si mai ales pe fund cu betonare si interventii dure ca sa fie transformat intr-un canal fara viata. O astfel de lucrare pe cele doua rauri ale noastre ar fi dus la disparitia vietii privind populatiile de pesti, batracieni, pasari de apa . Directivele UE privind apele si zonele umede nu permit asta. Austria de ex. inca prin anii 60-70 si-au dinamitat fostele amenajari (MHC-uri) de munte din locurile considerate rezervatii si au scos afara conductele de aductiune , redand naturii corpurile raurilor si afluentilor de munte. La noi situatia este fix pe dos. Cine nu va avea ape de suprafata care sa alimenteze intreg bazinul hidrografic va pieri in anii grei care vin cu schimbari climatice devastatoare. Multumesc si ONG-urilor din BN , amicilor pescari si bunilor prieteni din Bistrita pt. ca si-au facut treaba. Administratia trecuta habarnista si cei care au pus de un asemenea proiect oribil au luat o palma. Asta trebuie sa se intample si privind interzicerea mineritului in rezervatia stiintifica de interes PLANETAR din Muntii Rodnei.Felicitari !
Proiectul de betonare i-a reușit lui Deneș pe Valea Dipșei pe care a reușit să o transforme într-un canal pe foarte mulți bani încredințați cu dărnicie de domnul ministru fraților cu care împărtășește aceleași idealuri.
https://timponline.ro/betonarea-vaii-dipsei-camuflata-cu-bucati-de-piatra-ca-sa-para-totul-natural-foto/
Puteau sa lase proiectul sa se finalizeze, mai frumoase sunt toate balariile ati mers pe cursul apei sa vedeti ce jalnic arata, eu vorbesc pt apa trece pe langa gradina mea putea sa faca cursul apei din piatra si arata si f bine si proteja si malurile da daca un Capos de Gotiu zice ceva hopa trebuie sa se anuleze ceva frumos!!!!! Trebuia facuta o analiza si nu oprit din cauza unui caca maca!!!!!
Mai TONIUC, tie ti-a reusit vreodata ceva? Ca la comenturi esti number 1!
POVESTITORULE, care esti!
„Bălăriile” au un rol foarte importanta pentru biodiversitate (păsări, mamifere, amfibieni etc), dar și pentru atenurea viituriilor și consolidarea malurilor împotriva eroziunii. Faptul că bârgăuanii le-au transformat în gropi de gunoi e partea a doua.
Chiar dacă nu s-au betonat malurile Bistriței Ardelene, totuși în zona localităților Josenii B, Mijlocenii și Susenii B s-au pietruit malurile, iar acum numai a râu natural nu arată, ci mai degrabă a canal. Dar se pare că așa ne place nouă, să intervenim și să artificializăm și ultimele zone naturale rămase neatinse…
Foarte bine ca s-a stopat acest proiect,ecologiștii atât din aripa Bălan cât și din aripa Ciobănică sunt mulțumiți iar cei ce au casele în zona de risc nu au decât să se mute,somnorilă o să poată în continuare să facă ce știe mai bine,o să-i căutăm și un frizer pe când se trezește iar pe d-nul Bălan o să-l numim președinte de onoare al Batracienilor și Pangolinilor.
Aici pe TIMP ONLINE intrati si cititi stirea din 12 nov 2019. cu titlul (Regularizarea cursurilor de apa un dezastru. Ecologistii cer schimbarea urgenta a solutiei tehnice.) Intrati dragilor sa va reamintiti ce cadou ne-a lasat noua veorica dancila . Sa vedeti ce fel de materiale s-au folosit. Cica PRIETENOASE cu MEDIU.
Propun dezafectarea tuturor barajelor construite de ceausescu din tara si construirea de centrale nucleare in fiecare cartier orasenesc, pentru ca broastele sa aiba viata mai usoara!
aurels drinks ! lasa consemnarile aiuristice si pune mana pe stiri si citeste ce propuneri are UE si Franta fata de viitorul energetic din UE. Se da posibilitatea statelor partenere sa intervina si sa incurajeze proiectele viitoare privind energia nucleara. Se opune Germania, de frica exploziei de la Fukusima. Ungaria vrea sa construiasca una cu Russia, iar Romania este de partea tarilor care vor implementa noi proiecte alaturi de Italia, Franta, Anglia. Ca ecologist eu vreau Soarele si LAMPASUL ca e mai bun decat toate. Multumit ?Despre broaste cu siguranta au un rol vital. Hrana pentru somni, stiuci si toate pasarile de apa. Cum tu te hranesti de la Kaufland si ele au nevoie de broaste . Multumit de raspuns ?
Facem cunoscut cititorului care aminteste de doua aripi in randul Verzilor ecologisti. Aripa Ciobanica nu are nici o treaba cu articolul cu stirea si cu masurile intreprinse de noi de-a lungul timpului privind starea apelor. Ea este veche si incepe in 2007. Aripa Ciobanica este doar Ciobanica si o stampila. Atata !
In anii trecuti a existat o mare tevatură in legatură cu Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, precum și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, depus pentru finanțare europeană prin POIM.
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele.
Cu toate astea, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie să continue fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară. Pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.
Bravo RELU ! corect ce ai spus .