La începutul acestui an, Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca a scos de sub tipar un valoros volum semnat de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta (managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița) și Adrian Onofreiu, intitulat ”Biserica Ortodoxă din Bistrița. O cronologie documentară”, se arată într-un comunicat.
Mesajul autorilor se regăsește pe coperta IV a lucrării: ”Nu știm câți bistrițeni sunt acum de partea și câți împotriva lui Hristos, deoarece pentru credință nu există statistici, căci aici nimic nu se decide prin cantitate, ci doar prin calitate. Un lucru rămâne însă clar: România va reîncepe să urce panta istoriei cu încredere doar după ce autoritățile și intelectualii vor redescoperi oamenii și-i vor ajuta să se reîntoarcă în casa sufletului lor. Și asta nu din calcul sau în virtutea vreunei metode, ci pentru că, în Biserica Ortodoxă, omul este persoană și nicidecum individ, adică categorii abstracte. Tratându-l în mod constant și mărturisindu-l ca persoană, Biserica Ortodoxă a devenit și a rămas în continuare o biserică de mase, prezentă în viața noastră atât prin mărturisirea de credință, asumată foarte nuanțat, cât și în exprimarea publică, prin datini, sărbători, cutume, limbaj și, mai ales, mentalitate”.
În cele 550 de pagini ale volumului, autorii prezintă evoluția ortodoxiei în orașul și tractul Bistriței, bazându-se pe documente aflate în arhive publice și personale. O notă inedită o reprezintă cele peste 200 de imagini, provenind din colecții de familie și publicații ale vremii, care vin să întregească bogata documentare. Lucrarea se dorește a fi „un omagiu adus bisericii creștine românești, singura instituție organizată, la adăpostul căreia s a putut închega și dezvolta viața istorică a tuturor românilor”.
In legatura cu istoricul Bisericii Ortodoxe din Bistrița s-au strecurat (voit sau nu) unele inexactitati grosolane. Iata ce spunea marele istoric Nicolae Iorga în cartea sa intitulata „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906”:
„Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT. […] Biserica româneasca de la Bistriţa a fost cumpărată acum zece ani cu sprijinul Rusiei de la catolicii cari o avuseră pană atunci. A fost legată odinioară cu una din mănăstirile stravechi ale oraşului şi se păstrează înca toate încaperile călugărilor unde astăzi se joacă în voie cei şase copii ai capelanului nostru. De dânsa ţine un loc foarte întins aşezat în cea mai bună parte a oraşului. Clădirea însasi e de toată frumuseţea, încăpătoare şi luminoasă: în curând ea va fi refacută după nevoile slujbei noastre înlăturându-se organele şi sfinţii ciopliţi si văpsiţi.”
Asadar, este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult a fost preluat de către ortodocşi. In vechiul ansamblu manastiresc a functionat o buna perioada de timp Muzeul Bistritean.
Primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox a fost Biserica de pe Odobescu, avand hramul „Sfintii trei ierarhi” . Piatra de temelie a bisericii numita si „Catedrala Ortodoxa” a fost pusă în anul 1927, iar primul său slujitor a fost Grigore Pletosu, profesorul de limba şi literatura română al poetului George Coşbuc, al Mitropolitului Nicolae Bălan şi al Patriarhului României, Miron Cristea.
Iata un rezumat succinct al cartii.
Buta este doctor sau popa?
Este un intellectual !
Halal intelectual ! In textul de pe coperta cartii prezentat in imaginea care insoteste articolul se spune : ” ….în Biserica Ortodoxă, omul este persoană și nicidecum individ, adică categorii abstracte”. O cacofonie cat casa (adica categorii) nu a fost evitata de marele intelectual Buta.
Cui serveste inflamarea relatiilordintre ortodocsi si greco catolici.Adevarul istoric nu are rost sa-l tot invocati.Nu contesta nimeni ca Biserica de la Coroana a fost minorita ,apoi greco-catolica si daruita de regimul comunist ortodocsilor.In diverse intruniri interconfesionale preotii ortodocsi au recunoscut deschis jertfele greco-catoliclor.Dar,ar fi o anomalie sa acuzam Biserica Ortodoxa de jaf ,cand nu Biserica Ortodoxa a luat cladirea de la greco-catolici,ci regimul comunist.AR FI FOST DE DORIT SA SE FACA CRASMA,GRAJD SAU ALTCEVA DE GENUL ASTA,CUM S-A INTAMPLAT LA VECINII NOSTRI PRAVOSLAVNICI?!Acum ,daca s-a dat o sentinta definitiva la cel mai inalt nivel,prin care se recunoaste dreptul de proprIetate ortodocsilor,ce rost au instigarile la ura?
ar trebui platita acea cladire la valoarea din momentul „nationalizarii” actualizata.
dar nu putem pretinde asta de la o biserica care aduna bani pentru nevoiasi si uita mai apoi sa-i vireze in cont, nu?!?
astept ziua cand toate profiturile BOR vor fi impozitate, asa cum este impozitata munca prestata si remunerata cu salariul minim pe economie a celor multi si amarati care traiesc de pe o luna pe alta.
probabil ziua aceea va fi ziua de apoi.
Ati dat minusuri unei mari Doamne cu o vasta cultura si cu doua DOCTORATE. Este vorba de D-na Doctor DR. ANA TATAR. Nu mai vorbesc de cartile DOMNIEI sale. Vai DOAMNE in ce lume idioata traim.