Bisericuţele din lemn pot fi salvate. Finanţări de până la 500.000 de euro

În Bistriţa-Năsăud mai sunt circa 40 de bisericuţe din lemn care merită salvate şi introduse apoi în circuite turistice culturale întrucât şi-au păstrat intacte „funcţiunile estetice şi arhitecturale”. O parte dintre ele pot fi văzute într-o expoziţie de fotografie la Sinagoga Bistriţa organizată în cadrul Festivalului BISfest.

Timp Online l-a întrebat pe managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Ţărmure, ce l-a determinat să includ în programul festivalului Expoziţia“Biserici de lemn şi case tradiţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud”.

„Din păcate, tot acest patrimoniu e într-o stare fizică din ce în ce mai precară. În urmă cu vreo 15 ani, când ministru al Culturii era domnul Ion Caramitru, eu eram inspector şef la Inspectoratul pentru Cultură. Atunci, domnul ministru şi-a îndreptat atenţia către patrimoniul religios şi s-au alocat fonduri consistente. În judeţul Bistriţa-Năsăud s-au restaurat atunci integral 12 monumente printre care biserica de la Herina, biserica de la Tărpiu, mai multe biserici de lemn de la Runcu Salvei, Sărata, etc. De atunci, din păcate, nu s-a mai intervenit aproape deloc în salvarea acestui patrimoniu extrem de important. Noi, în cadrul acestui festival, am propus şi această expoziţie pentru ca aceste biserici măcar să fie văzute în fotografii şi poate că cineva –  sau mai multă lume –  îşi va direcţiona atenţia către ele pentru că unele cad din picioare, din păcate. Nici primăriile, nici Ministerul Culturii nu au suficiente fonduri pentru a interveni în păstrarea şi conservarea acestora sau, cel puţin, aşa motivează întotdeauna. Aici ţine de strategia Ministerului Culturii, iar dacă ar vrea, s-ar bate să obţină bani mai mulţi pentru ca acest patrimoniu – cât mai e el – să fie salvat, conservat şi eventual pus în valoare în diverse moduri actuale prin circuite turistice, prin turism cultural sau cultural-religios, s-ar găsi modalităţi ca ele să fie vizitate şi însufleţite cumva”, a spus Gavril Ţărmure.

Autorul fotografiilor este Alexandru Uiuiu, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, instituţie care, împreună cu CJC, vrea să pună umărul la salvarea bisericilor de lemn.

„Mai avem, din fericire, cam 40 de biserici din lemn din care 22 sunt clasate ca şi monumente istorice, iar 20 sunt păstrate bine. Avem la Sărata, la Bidiu, la Pietriş, Păltineasa, Zagra, Cormaia, Gersa, Sîngeorzu Nou. În jurul lor se mişcă un fel de oameni care mai ţin la pământ, la vite şi, în felul acesta ele reprezintă nişte areale protejate care merită să fie vizitate pentru un fel de vieţuire mai modestă, mai apropiată de natură, dar mai autentică şi mai benefică omului. Din păcate, vreo 15 au dispărut, dar, cu toate acestea, ne înscriem printre judeţele din Transilvania care deţin monumente vechi de arhitectură religoasă de această formă şi noi încercăm să le scoatem în relief şi să atragem atenţia asupra lor. Chiar dacă multe şi-au pierdut funcţiunile religioase, funcţiunile estetice şi arhitecturale sunt intacte şi valoroase”, a spus Alexandru Uiuiu.

Având în vede că multe comune au amenajat centre de informare turistică, Alexandru Uiuiu crede că ar putea fi făcut un circuit de vizitare a acestor biserici. „Acestor centre le-ar reveni sarcina să identifice şi să valorifice monumentele rurale de pe teritoriul comunei respective şi să facă legătura între ele pentru circuite”, a spus el.

De asemenea, apar şi surse de finanţare pentru reabilitarea lor. Luna aceasta devine operaţională o submăsură pe PNDR, 7.6, prin care, pentru proiectele pentru renovare a monumentelor de clasă B din mediul rural se acordă finanţări de până la 500.000 de euro.

„Eu cred că aceste finanţări pot duce la creşterea interesului pentru monumente pentru că se vor găsi resurse de renovare şi punere în valoare prin circuit turistic. Au apărut ghidurile consultative, iar de la mijlocul lui octombrie vor apărea şi ghidurile efective cu toate formularele care să prezinte toată informaţia. Eu mă aştept la un val de clasări de bunuri patrimoniale în mediul rural şi de renovări. Mai avem neclasate podurile acoperite de la Ilva Mare, o biserică cu un altar unic în aceeaşi comună, mai avem Casa Scriitorilor de la Valea Vinului care nu e clasată ca şi monument. În fiecare localitate există câte o casă memorială sau o casă tradiţională în paragină. Aşa cum s-au făcut centre turistice, cred că e obligatoriu să avem în fiecare localitate  monumente reprezentative şi religioase, şi civile, care să fie obiectul de lucru al centrelor turistice. Dacă avem acum şi drumuri forestiere asfaltate şi la capăt o bisericuţă de lemn care a fost uitată eu cred că acea bisericuţă poate intra în circuit, iar drumul îşi găseşte şi o justificare estetică, nu numai economică. Deci sunt motive de speranţă pentru monumentele din mediul rural. Împreună cu Centrul Judeţean pentru Cultură, noi vrem să contribuim la renovarea lor şi punerea în valoare”, a a adăugat şeful Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud.

Expoziţia “Biserici de lemn şi case tradiţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud” este deschisă în Galeria Lina de la Sinagogă şi poate fi vizitată în cadrul Festivalului BISfest.