Județul Bistrița-Năsăud a intrat în Guinness Book cu două recorduri realizate pe stadionul din Năsăud de Ziua Costumului Popular: cel mai mare număr de oameni îmbrăcați în costum tradițional românesc și cel mai mare număr de oameni care dansează simultan un dans popular (Roata de la Runc).
Ambele recorduri, o premieră, au fost omologate de Guiness World Records şi la ele au participat 9.643 respectiv 9.506 oameni. Pentru primul a fost nevoie de trei tentative, al doilea fiind realizat din prima încercare.
”Oficial! Județul Bistrița-Năsăud a stabilit două recorduri mondiale, acreditate oficial de Guinness World Records! 1. Cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul tradițional românesc (9.643 persoane); 2. Cel mai mare dans popular românesc, realizat în sincron de 9.506 oameni. Cred că aceste cifre spun totul! E oficial faptul că județul Bistrița-Năsăud este capitala mondiala a românismului și a tradițiilor folclorice! Acest lucru este meritul fiecărui om al județului nostru și al tuturor celor care astăzi au deschis lada de zestre și au arătat lumii întregi că noi, aici, știm să ne prețuim țara, valorile, trecutul, prezentul și viitorul! Mă înclin în fața voastră dragii mei și sunt onorat sa pot să scriu istorie alături de dumneavoastră, cei mai minunați oameni de pe acest pământ!”, a anunţat președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.
Primarul orașului Năsăud, Mircea Romocea, a spus într-un comunicat:
”Duminică, 14 mai 2017, orașul Năsăud a devenit în mod oficial Patria Costumului Popular, prin cei peste 10.000 de participanți îmbrăcați în port tradițional românesc, cu ajutorul cărora orașul academicienilor și județul Bistrița-Năsăud a intrat în Cartea Recordurilor. Reamintim faptul că acest eveniment a fost organizat de către Primăria orașului Năsăud și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care au avut și calitatea de co-finanţatori alături de Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul Turismului. Am corelat acest eveniment cultural Ziua Costumului Popular cu Maialul elevilor năsăudeni, manifestare culturală cu o tradiție de peste 140 de ani, la paradă participând un număr de peste 2.000 de elevi din școlile năsăudene.
Aducem încă odată mulțumiri partenerilor noștri: Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud, instituțiilor de învățământ preuniversitar din oraș, Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Inspectoratului Școlar Județean Bistrița- Năsăud, Asociația “Produs în Bistrița-Năsăud”, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Turism în Bistrița-Năsăud”, Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, domnilor primari din toate comunitățile județului Bistrița-Năsăud și implicit comunităților locale. Mulțumim pentru prezență și susținere financiară d-lui Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identități Naționale și d-lui Bogdan Tomoioagă, secretar de stat în Ministerul Turismului.
Aducem mulțumiri instituțiilor deconcentrate din județul Bistrița-Năsăud: Inspectoratului Județean de Poliție, Inspectoratului Județean de Jandarmi, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Serviciului Județean de Ambulanță, Secției de Drumuri Naționale precum și voluntarilor de la Crucea Roșie Bistrița-Năsăud, cât și voluntarilor de la Centrul de Voluntariat Năsăud.
Cu siguranță rezultatul final al acestui eveniment nu ar fi fost cel scontat, fără implicarea d-lui Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița- Năsăud.
Redăm mai jos, câteva fragmente, din mesajul judecătorului delegat din partea Guinness World Records, domnul Pravin Patel, care a fost prezent la Năsăud pentru omologarea celor două recorduri: ”Vă transmit un scurt mesaj prin care vă mulțumesc pentru invitația de a asista la cele două încercări de stabilire a recordurilor și să vă felicit pentru organizarea unui eveniment atât de impresionant. A durat ceva timp să verificăm toate rezultatele, dar a fost rezultatul corect în final. O realizare extraordinară! Doresc să transmit mulțumirile mele tuturor celor pe care i-am întâlnit și care au contribuit la realizarea celor două recorduri – martorii, stewarzii, forțele de ordine, auditorii, cei care au cronometrat timpul și întregii echipe implicate în transformarea proiectului într-un succes. Ar fi nedrept să vă numesc individual deoarece ați fost cu toții extraordinari! Încă odată aș vrea să vă mulțumesc foarte mult pentru ospitalitatea românească de care ați dat dovadă și să vă mulțumesc pentru interesul arătat către Guinness World Records. Un eveniment extraordinar!”.
Foto-Video: Cristi Moldovan, Facebook Radu Moldovan
Nu stiu de ce atata agitatie, eram de mult in Cartea recordurilor. Partia de schi si podul care nu duce nicaieri sunt doar 2 exemple. Si exemplele( recordurile) mai pot continua. La cine e de folos un asemenea record? La anul putem incerca cu cel mai mare mic, cea mai mare bucata de slanina etc. Prea multa energie si bani cheltuiti pentru nimic. Astea ne sunt prioritatile? Vai ne noi!
Nero, tu, in afară de a critica orice, cu ce te mai ocupi? Astea-ți sunt prioritățile?
Voi cu asta va laudati,nasaudeni ? La noi,la teleorman avem un adevarat record mondial. La noi sunt cei mai mari pitici din lume.
A fost un exerciţiu de imagine, în care tocmai dl Dragnea şi prietenii lui locali s-au rebrănduit în haiduc 😉 (ăla care ia de la bogaţi şi dă la săracii români, a local hero) şi români adevăraţi(portul unui costum te face superman out-of-the law).
Toate cu u supervizare de tip kirpa, consultanţă israeliană , copios plătită. 🙂
Cum naiba să investighezi şi să anchetezi haiducii? ;))
Doar sunt …populari.
Acţiunea e frumoasă în sine, ca şi mobilizare de energii locale.
Ar fi fost şi mai frumoasă dacă ieşea din definiţia politicului în primul rând şi din zona *românismului tradiţional* tradus TOŢI *românii* ar fi fost invitaţi la eveniment, nu doar cei cu costume tradiţional româneşti – ci şi ‘naţiunile conlocuitoare* (am fi avut şi o coregrafie de un ceardaş, dans ţigănesc sau klezhmer) că doar nu trăiesc pe vârful muntelui ci chiar în comunităţile respective.
În rest…unii au observat inutilitatea practică a demersului, isteria *recordurilor goale*(cel mai mare cârnaţ, cea mai mare piţa, cea mai mare pită cu cartofi)
Ce se poate deplânge este intrarea politicului în acea zonă intimă şi perenă, profundă, care a fost scutită oarecum de contaminarea cu mizeria decăderii valorilor.
Cu alte cuvinte, nu cu purtatul unui costum popular , speli păcatele furtului din banul public.
Cu hainele curate şi călcate bătrânii satului ieşeau cu fruntea sus duminica în sat, după o săptămână de muncă, era parte a ritualului ancestral de celebrare a relaţiilor comunitare.
Că se lăsa deseori cu evenimente mai ieşite din comun, bătăi între beţivi, etc ca şi în ecranizările romanului Ion, e o altă poveste.
Concluzie practică.
*Goana după Guiness , creează oameni beţi*
E de bine, nu de rău, să ai oameni veseli o dată pe săptămână, prin sate şi oraşe.
Se cheamă viaţă.
Se pare că participantii la acest eveniment, au avut parte de o zi de neuitat.
De mult nu am vazut atâta bucurie, satisfactie, mândrie.
Frumos, na, bravo organizatorilor si oamenilor de pe sate care s-au implicat. N-as vrea sa subminez evenimentul si nicidecum eforturile si daruirea oamenilor din sate care isi apreciaza portul popular, dar:
1. A fost o ocazie foarte buna si, evident, ratata, de a arunca cu oua clocite in Liviu Dragnea. De ce s-a politizat acest moment, ce treaba au ticalosii din fruntea tarii cu portul popular si cu traditiile din Tara Nasaudului? Si aici includ toata „elita” din conducerea judeteana. De ce au manjit portul popular niste personaje care n-au nici o legatura cu durerile oamenilor de la sate?
2. As vrea sa vad ca batem si alte recorduri, dau ca exemplu: judetul in care nu se taie nici un copac ilegal, judetul in care nu exista scoli cu WC-ul in curte, cu apa rece si cu frig in salile de clasa, judetul in care toate satele au canalizare, judetul in care nu se impusca animale ocrotite de lege, judetul in care nici un copil nu merge la scoala mai mult de 3 km pe jos, judetul cu cea mai mare cota de reciclare din tara cu cea mai mare cota de reciclare din UE, si asa mai departe.
Noi avem, istoric vorbind, ceva cu ”cel mai mare” .
Noi am fost cei mai viteji și mai bravi dintre traci (dar puși preș pe la cele porți), cei mai mari sportivi, oameni de știință, etc. !
La ce ne-or folosi infatuările astea prostești ?
Bistrița-Năsăud, în Cartea Recordurilor! Şi cu asta ce-am făcut (vorba unui pamflet de Constantin Tănase). In anul 2008, Bucurestiul a intrat in Cartea Recordurilor cu 3.939 de Mosi Craciun care s-au adunat si au impartit cadouri, primarul general al Capitalei, la vremea erspectiva Sorin Oprescu, primind din partea reprezentantei Guinness World Record certificatul noului record mondial. Tot atunci, Bucureştiul a intrat, a treia zi de Craciun, în Cartea Recordurilor cu cel mai lung cârnat afumat, care a măsurat 392 de metri. Si atunci Oprescu se mandrea -nevoie mare- cu aceste recorduri despre care nu mai vorbeste nimeni.
In momentul in care vedem cu adevarat ceea ce s-a intamplat si dam consideratia necesara celor care au fost implicati, imaginea se schimba. Cred ca este vorba de oameni care au participat si care au facut un efort si cheltuiala proprie ca sa aduca un simbol al tarii noastre in atentia lumii, si a tarii. Este inadecvata comparatia cu celelalte genuri de recorduri care au fost mentionate in comentarii, intrucat este vorba de identitatea tarii noastre. Ce promovam, inclusiv in mentalitatea acestei natii? Pentru ce folos sa existe atatea certuri si discordii nemasurate si necalculate, spuse doar din frustrari? credeti ca se rezolva ceva daca exista atata cearta si comentarii rautacioase indreptate unii altora? Ganditi-va oameni buni, ca astfel de atitudini, au dus la ceea ce se intampla in tara asta. SI atunci cand ceva are intr-adevar valoare, este umbrit de mentalitatea agresiva indreptata unii altora.
Ce doresc sa spun e ca sigur nu se intampla ceva bun daca alegem sa ne certam si sa ne aruncam vorbe neplacute si catalogari nepotrivite. In schimb, daca apreciem ceva care a fost facut intr-un fel sau altul dar pentru care putem gasi ceva bun, hai sa o facem si astfel dam putere si cream altele care sa aduca ceva bun. Si astfel se vor crea si altele si altele care vor schimba fata acestei natii. Fata acestei natii este data tot de oamenii care stam in ea. Cine citeste sa inteleaga!