Primăria Bistrița, Instituția Prefectului și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud lucrează intens, împreună cu trei cetățeni de onoare – doi ai orașului Bistrița și unul al județului – la un proiect prin care tinerii să fie ținuți acasă. Fostul ministru al Educației, Andrei Marga, profesorul de geografie Pompei Cocean și directorul Comelf, Dorin Stoian, sunt implicați în crearea primei universități de stat autonome din județ.
Potrivit unui document obținut de PressOne.ro, se dorește înființarea unei universități de stat care ar urma să poarte numele scriitorului Liviu Rebreanu. Aceasta ar urma să fie inaugurată în toamna anului viitor, de centenarul Marii Uniri. Universitatea „Liviu Rebreanu” ar urma să preia și să dezvolte extensiile din Bistrița ale Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) și ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).
UBB are la Bistrița patru specializări de 3 ani: Administrație Publică, Geografia Turismului, Business și Educație Fizică și Sport, şi un masterat de 2 ani. UTCN are la rândul ei patru specializări de inginerie, inclusiv Robotică medicală.
Conform documentului obținut de PressOne, conducerea viitoarei universități ar urma să fie asigurată de prof. Andrei Marga (71 de ani) și de fostul judecător Valeriu Covrig-Cudrec (60 de ani), avocat în Baroul Bistriţa.
Universitatea ”Liviu Rebreanu” va avea: Facultatea de Turism, Economie și Administrație -coordonată de profesorul universitar Pompei Cocean, Facultatea de Educație, Cultură și Sport – coordonată de profesorul Vasile Boari (66 de ani) și Facultatea de Științe Tehnice și Agricultură, coordonată de Dorin Stoian, directorul Comelf, împreună cu profesorul Ion Plăiaș (67 de ani), de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB.
Printre specializări se regăsesc: Antreprenoriat, turism și ospitalitate; Economie și limba germană; Economie și limba chineză; Ingineria teritoriului și eco-dezvoltare; Antropologie și managementul crizelor; Limbi moderne și cooperări internaționale.
Contactat de PressOne, primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu (PSD), a confirmat că există intenția de a crea o universitate autonomă la Bistrița, modelul viitoarei instituţii de învăţământ superior fiind conceput după faimoasele universităţi din Leuven (Belgia) și Freiburg (Germania).
De altfel, la întâlnirea cu ambasadorul Republicii Populare Chineze, Crețu a și vorbit despre una din specializările viitoarei universități, Economie și limba chineză, așa cum Timp Online a scris AICI.
”Domnule ambasador, vă mai aşteptăm la Bistriţa şi vă cerem sprijinul în continuare pentru clasa Confucius pe care vrem să o dezvoltăm. Dacă reuşim să facem o universitate la Bistriţa, aşa cum ne dorim, acea universitate va avea o secţie de economia, limba şi cultura chineză”, a spus Crețu.
„Bistrița e un oraș mic, în comparație cu Clujul sau cu alte orașe universitare. O universitate puternică chiar ar transforma orașul într-unul universitar, după modelul Leuven. Pentru că orașele mari, chiar dacă au mulți studenți, nu mai sunt universitare, din cauză că studenții se pierd. Noi gândim o universitate care să rupă tiparele, să-i pregătească pe studenți pentru ceea ce este modern astăzi, după modelele marilor universități ale lumii. Noi nu vrem să fim o copie a universităților românești „, a declarat Ovidiu Crețu.
Contactat de jurnaliștii clujeni, profesorul Andrei Marga, a spus că universitatea de la Bistrița nu va imita universitățile tradiționale din România, măcinate de ”nepotism, inadaptare și acuzații de plagiat”.
”Oportunitatea înființării Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița este certă. (…) Nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. O universitate care să fie, înainte de toate, utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării. Un fapt este limpede pentru orice analist lucid: dacă economia, administrația, cultura din Bistrița-Năsăud și din regiune vor să fie susținute cu personal propriu-zis calificat, este nevoie de o Universitate la Bistrița. (…) Avantajele sunt multe și în multe direcții. Pentru tinerii din regiune se oferă șansa de studii superioare în regiune, de specializare în domenii de mare ultilitate și impact, cu posibilități suplimentare de angajare”.
Prof. Andrei Marga este cetățean de onoare al Bistriței, iar Pompei Cocean al județului Bistrița-Năsăud. Iată legăturile celor doi cu județul: tatăl lui Andrei Marga s-a refugiat din Bistriţa la Bucureşti după Dictatul de la Viena, din august 1940. După război, a cumpărat o casă în Satu Nou de lângă Bistriţa. Acolo a copilărit Andrei Marga, până la vârsta liceului. Profesorul Pompei Cocean (66 de ani), născut în comuna Târlişua din judeţul Bistriţa-Năsăud, este unul dintre apropiaţii lui Andrei Marga. A fost decan al Facultăţii de Geografie de la UBB (2000-2008) şi apoi prorector al UBB (2008-2012), în ultimul mandat de rector al lui Marga. În toamna lui 2012, după ce a ajuns preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga l-a numit pe Cocean director adjunct al filialei Transilvania a ICR. Pompei Cocean este şi cetăţean de onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud.
Părerea mea e că nu ar fi deloc în regulă. Eu înțeleg dorința de propășire a unor personaje locale, mai mult sau mai puțin politice și care vor dori funcții într-o nouă instituție a statului. Dar din punctul de vedere al studenților, cred că aceștia ar prefera să obțină o diplomă de licență pe care să scrie UBB (aflată în primele 100 universități din lume), decăt să apară un nume de universitate necunoscută fără niciun trecut sau tradiție.
orice traditie incepe de undeva!!!!!!!!!!!!! cine vrea sa traiasca numai in trecut, fara progres, poate sa nu isi doreasca asta. Dar pentru multi studenti ar fi o oportunitate, fiindca di ce in ce mai putini isi permit studiul in alte centre. Sau vorba lui Catarama Viorel, sa faca scoala numai cine are bani.! hai sa acordam tot creditul unei astfel de initiative. Ea presupune si alte beneficii nu doar cele legate de renumele unei facultati.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca nu e deloc in primele 100 Universitatăți din lume ci e undeva intr-un interval între poziția 601 și 800.
https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/2017/world-ranking#!/page/0/length/25/locations/RO/sort_by/rank/sort_order/asc/cols/scores
Aveti perfecta dreptate, dle. Ardelean!
Domnule Mircea, un lucru facut este un BUN facut deja.Sunt deacord cu opinia dumneavoastra despre traditie,dar ca sa ai trecut trebuie sa fie mai intai un inceput.Sigur va fi greu,foarte greu,insa nu imposibil.Felicitari initiatorilor.
P.S. Nu cred ca acesti domni mai vor functii in institutii de stat,zau.
Amice, tu nu citesti articolul inainte sa-ti dai cu parerea? Se spune foarte clar in articol „conducerea viitoarei universități ar urma să fie asigurată de prof. Andrei Marga (71 de ani)” si tu spui ca nu crezi ca ei mai vor functii in institutii de stat.
Andrei Marga este „recunoscut” ca un profesor clujean rătăcit în politică, a cărui vanitate de a se vedea sus, în funcţii, a fost învinsă de inadecvarea proprie unui elefant într-un magazin de porţelanuri: un mediocru ratat care nu a ştiut să înveţe cum merge treaba în politică. Nici ca profesor si rector, Andrei Marga nu este un imaculat. Pata cea mai mare a lui Andrei Marga va rămâne însă pseudonimul „Horia”, de fost turnător la Securitate, care dădea cu subsemnatul despre studenţii şi profesorii străini care vizitau Universitatea din Cluj. Din postura de Presedinte al ICR, Andrei Marga a reusit sa se compromita singur cand a încercat să acrediteze ideea că Transilvania, deci întreaga cultură a României, ar trebui să se mândrească şi să defileze prin lume cu o invenţie proprie: CALORIFERUL.
Pentru cei mai multi, Andrei Marga va rămâne o sursă inepuizabilă de gafe, un dezastru pentru diplomaţia românească a anului 2012, si apoi o ruşine pentru imaginea culturii româneşti în străinătate.
Suna a Universitatea Varstei a Treia sau dupa mintea lu Cretu, Universitatea Populara Chineza. Poate ar fi mai bine Univesitatea Sinecurista. Doar relicve.
”Existenta unui popor nu se discuta, ci se afirma”. Parafrazand geniala fraza rostita in mai,1894 de catre memorandistul Dr. Ioan Ratiu, in fata tribunalulului intrunit in sala Sala Redutei din Cluj, prezidat de baronul Szentkereszty Zsigmont, am putea spune ca existenta unei universitati nu se discuta, ci se afirma. Din pacate la noi se discuta prea mult si se face prea putin. Nu de o universitate autonoma si fara perspective e nevoie la Bistrita. Solutia cea mai eficienta este construirea unui campus universitar modern la Bistrita care sa uneasca laolalta Extensiile Universitare imprastiate in prezent prin tot orasul in spatii improvizate, fapt pentru care, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale au discutat foarte mult ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita, nu s-a facut nimic pana acum.Un astfel de Campus Universitar ar putea sa includa si cladiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizata la standarde internationale. Toate acestea ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. Asadar, nu o noua universitate obscura este prioritatea pentru Bistrita. Universitatea Babeș-Bolyai(UBB) din Cluj, este una din cele mai bune universitati din Romania si care se clasifica intre primele 100 universitati din lume. De aceea, autoritatile trebuie sa sprijine extensiie UBB si UTCN prin construirea unui campus universitar modern. Extensia UBB de la Bistrita ar putea fi dezvoltata prin infiintarea unei facultati de biologie, avand in vedere ca in 2014 Universitatea Babeș-Bolyai(UBB) a câștigat definitiv și irevocabil în instanță castelul Bethlen Arcalia din județul Bistrița-Năsăud din satul cu același nume, comuna Șieu-Măgheruș, impreuna cu parcul dendrologic in suprafata de 16,5 ha (cu cca 150 de specii botanice autohtone şi exotice) , unde inca din 1963, timp de trei decenii a functionat Centrul de Cercetari Biologice. Prin urmare, acum ar putea fi reanfiintat Centrul de Cercetari Biologice, constituind în acelaşi timp o bază pentru practică a studenţilor unei viitoare facultati de biologie a extensiei UBB Bistrita.
Vezi si: http://www.timponline.ro/de-ce-e-sortit-esecului-proiectul-unei-universitati-autonome-la-bistrita/
Sunt deacord cu antevorbitorul meu in legatura cu necesiatea stringenta de construire a unui Campus Universiatr. Daca bine tin eu minte acesta Campus era prevazut a se construi pe Drumul Dumitri Vechi undeva spre ICAR.
„Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul” spune o veche zicala. Cand Andrei Marga spune că universitatea de la Bistrița nu va imita universitățile tradiționale din România, măcinate de ”nepotism, inadaptare și acuzații de plagiat”, vorbeste de funie in casa spanzuratului. În timp ce Andrei Marga era rector şi preşedinte al Colegiului Academic, soţia sa conduce Centrul Lingua, un departament de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri care funcţionează sub umbrela unei facultăţi, din cadrul UBB. Apoi, prin octombrie 2012, după ce Marga a ajuns la şefia ICR, l-a numit în fruntea filialei Cluj a ICR pe Pompei Cocean , un profesor universitar care, în 2006, a fost acuzat de plagiat de o prestigioasă editură din Franţa. Atunci , Pompei Cocean a coordonat un colectiv de patru profesori care s-au ocupat de redactarea a două manuale de geografie pentru liceu. În urma scandalului, zeci de mii de manuale au fost trimise la topit. Acum, profesorul Pompei a fost numit de Marga director adjunct la ICR Cluj Napoca. În februarie 2006, „Evenimentul zilei” a fost primul ziar din România care a prezentat pe larg scandalul manualelor plagiate după un tratat de geografie editat în Franţa, cu 11 ani mai devreme. Acum acelasi Marga si Cocean sunt numai buni pentru a infiinta o universitate curata la Bistrita „fara nepotism și acuzații de plagiat” . Despre ce vorbim?
Daaaa, e o nevoie stringentă, dar stringentă tare de o catedră de economie și limbă chineză, de aia stă pe loc județul, că n-avem facultate de chineză în oraș.
Bă, faceți (dacă vreți) facultate de limbă spaniolă și economie spaniolă, că jumătate din județ e deja acolo. Dacă tot exportăm, măcar să exportăm profesioniști, nu culegători de măsline.
Crețu și clica lui își plătesc cu facultatea de chineză vizita savuroasă de anul trecut în China.
Bistrița are facultate de chineză. Credeam că le-am auzit pe toate! Dar se pare că ridicolul nu are limite.
Băăăăăă! Bistrița are și licee prea multe, care fabrică analfabeți pe bandă, cu sau fără bacalaureat.
La ce ne trebuie o cheltuială nouă (ca să facem mațu gros unora ?- la vremuri noi, tot noi – apud Horia, ……Cloșca și Crisan, mai pe lângă).
Ce piata de muncă are nevoie de noi diplomați afoni în toate cele.
Pentru creșterea calității învătământului superior în Romania s-ar impune reducerea locurilor la liceu cu 30% , iar la facultăți cu 80%.
Restul – muncitori nene, Leoni și Arganda del Rey.
Nu-i nicio rușine să muncești, iar decând îi lumea lume uni pot, vreau, știu, iar alții nu (de niciunele).
Combinatia cu Centrul Lingua e arhicunoscuta la Cluj. Studentii de la UBB erau obligati sa dea examen la Centru Lingua pt a intra in licenta. Costa o gramada de bani acel examen care era o inventie a familiei Marga pt a face niste banuti.