Blocuri cu 20 de etaje la Bistrița? Primarul: E corect să trăim în clădiri înalte

Primarul Bistriței, Ioan Turc, este de părere că și la Bistrița ar trebui să înceapă construcția unor blocuri cu 20 de etaje care să aibă spații de locuit, birouri, dar și zone comerciale, așa cum se întâmplă în Cluj-Napoca.

Ioan Turc a vorbit despre felul în care vede dezvoltarea orașului în contextul în care terenurile sunt tot mai puține, iar oamenii care stau în zone de case refuză categoric să accepte construirea de blocuri în arealul respectiv.

Conceptul de ”locuință colectivă mică”, definit clar

”Celor care au emoții în legătură cu modul în care se construiește în zonele L2, de locuire individuală, le spun că voi convoca o ședință a Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU), comisie formată din arhitecți, voi pune pe masă două-trei variante din care vom alege una pentru explicitarea conceptului de locuință colectivă mică. În momentul de față, în Regulamentul Local de urbanism se spune că în zona de locuire L2 pot fi construite case și locuințe colective mici. Dacă locuință colectivă mică înseamnă și un triplex și un bloc cu 30 de apartamente, înseamnă fie că unitatea locativă cu trei apartamente fie nu e bloc, fie blocul cu 30 de apartamente nu e locuință colectivă mică. Vom clarifica aceste lucruri”.

Pe de altă parte, nu putem nici bloca orașul, nu putem spune că terenurile din oraș sunt vaste. E un impediment pe care orașul îl are legat de suprafețele modeste pe care ne putem dezvolta. De aceea, trebuie să avem grijă ce facem cu terenul și trebuie să gândim un proces de extindere controlată a orașului și mă refer la acel gen de extindere care e dublat de viabilizări de teren, de rețele apă, de canalizare, de curent electric. Primăria trebuie să aibă capacitatea financiară de a veni cu aceste investiții publice corelativ cu investițiile pe care zona privată și le poate propune la un moment dat într-un anumit cadru reglementat”.

Câte apartamente vor avea locuințele colective mici

”Nu cred că este oportun ca într-o zonă de case, acolo unde oamenii au cheltuit mult, au cumpărat terenul scump, au făcut credite la bancă pe 20-30 de ani să se trezească lângă investiția făcută, lângă propria casă, cu un bloc. Asta perturbă totul. În primul rând le ia liniștea, în al doilea rând se supraaglomerează un anumit areal care a fost gândit pentru alt tip de aglomerare. Circulațiile nu fac față, mașinile sunt lăsate anapoda, la bordură, copiii, în general, nu au unde să se joace, dimineața apar blocaje în trafic. De aceea, trebuie să fim extrem de atenți la modul în care gândim perimetrele din zonele de case. Cel mai probabil voi susține varianta de limitare a numărului de apartamente la cel mult 6, nici 7, nici 8, cu un nivel maxim de înălțime de P+2 fără etaj retras, fără mansardă pentru că acestea sunt artificii pe care le folosesc beneficiarii.

Eu îi înțeleg: oamenii (dezvoltatorii imobiliari -n. r.) vor să câștige și este corect să fie așa, este bine pentru că atunci toată societatea are de câștigat, dar trebuie să fim atenți și la contextul în care câștigă unii ca să nu piardă foarte mulți alții. Nu blocăm, dar limităm de o manieră, cred eu, satisfăcătoare pentru oamenii care locuiesc în zonele de L2, de locuire individuală.

Rămâne de văzut dacă vom reglementa și suprafața minimă pe care urmează să fie construite. Există tot felul de indicatori, indici urbanistici care, până la urmă, și ei pot să regleze suprafața de teren. Eu voi merge pe varianta de a reglementa, de a stabili suprafața minimă pe care se poate construi. Îi asigur pe oameni că în zonele de case nu vor mai vedea, categoric, blocuri, clădiri mari care vor altera omogenitatea zonei respective și vor crea neplăceri. Asta până când vine noul Plan Urbanistic Generla (PUG) care va reglementa corect toate aceste lucruri”.

Blocuri cu 20 de etaje la Bistrița? De ce nu?

”În același timp, sunt adeptul valorificării terenurilor. Acolo unde se poate construi nu P+10, ci P+20. Nu înțeleg de ce la Cluj se poate construi P+30, iar la Bistrița nu se poate P+20. Trecând de pragul psihologic de 100.000 de locuitori într-o perioadă cât mai scurtă de timp – pentru că acest lucru modifică tot metabolismul economic, social, cultural – nu putem face acest lucru refuzând în permanență construirea de clădiri înalte.

Și aici mă refer la o parte dintre arhitecți. E mai bine să ne întindem ca pomana pe orizontală? În toată lumea, construirea pe verticală este o dovadă a faptului că terenul e prețios, e scump, că viabilizarea pe orizontală costă mult și că, în orașe, e corect să trăim în clădiri înalte care au tot felul de facilități, și birouri, și spații comerciale la parter.

Eu le-am sugerat antreprenorilor care construiesc clădiri înalte să pună la dispoziția autorității locale spații unde să amenajăm creșe pentru că nu pierd nimic, dar orașul câștigă pentru că e foarte important ca un număr cât mai mare de oameni care au copii mici să poată avea o facilitate cât mai aproape de locuință.

Eu vreau ca oamenii să fie mulțumiți, dar și ca antreprenorii să aibă de lucru, ca taxele și impozitele să se plătească la Primărie pentru că avem nevoie de bani pentru drumuri, parcuri, școli, etc.”

”Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”?

”Dublul standard (pentru dezvoltatorii imobiliari -n.r.) este inacceptabil. Legea trebuie să fie pentru toți, iar interpretarea de asemenea. Noul PUG va trebui să fie cât se poate de clar, iar o reglementare pe locuințele colective mici în L2 trebuie să vină cât mai repede. Intrăm în CTATU, mergem cu proiect de hotărâre, mergem în Consiliul Local, mergem la Ministerul Dezvoltării, am făcut deja discuții prealabile. Nu discutăm despre o modificare a PUG, discutăm despre o explicitare a anumitor noțiuni”, a spus Ioan Turc îbntr-o emisiune la AS TV.

Foto credit: Simona Păcurar