Guvernul taie în anul electoral 2012 aproape două miliarde lei din veniturile proprii ale primarilor

Guvernul va reduce anul viitor cota acordată autorităţilor locale din impozitul pe venit şi va sista plăţile către bugetul local din impozitul pe pensii, astfel că primarii vor pierde, în an electoral, o sursă sigură de aproape 2 miliarde lei şi vor depinde de banii împărţiţi de Executiv.

Sumele transferate la bugetul de stat reprezintă în jur de 6% din veniturile proprii ale autorităţilor locale, care s-au ridicat anul trecut la aproximativ 30 de miliarde lei. Veniturile totale ale autorităţilor locale au fost în 2010 de 50 de miliarde de lei, din care 15 miliarde lei sume defalcate din TVA şi 5 miliarde lei subvenţii, adică sume alocate discreţionar de Guvern.

În urma acestor decizii, cota lunară defalcată din impozitul pe venit repartizată autorităţilor locale va fi redusă de Guvern cu 5,5 puncte procentuale, de la 77% la 71,5%, iar încasările din impozitul pe veniturile din pensii vor fi vărsate integral la bugetul de stat.

Potrivit proiectului de ordonanţă, tăierea surselor de venituri pentru autorităţile locale este justificată de Executiv prin faptul că finanţarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat a fost asigurată până în prezent din bugetele locale, dar că, începând cu anul viitor, finanţarea acestor cheltuieli trebuie asigurată din bugetul de stat, respectiv din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, afectând echilibrul bugetar prin diminuarea veniturilor bugetului de stat.

Un alt argument invocat de Guvern este existenţa unor „discrepanţe” în modul de alocare a cotelor, în sensul că din impozitul pe venit şi impozitul pe veniturile din pensii sunt alocate cote numai unităţilor administrativ-teritoriale pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, respectiv numai municipiilor reşedinţă de judeţ unde au sediul casele judeţene de pensii, chiar dacă beneficiarii de pensii sunt din tot judeţul.

În consecinţă, Guvernul va reduce cota lunară de venituri acordate autorităţilor locale din impozitul pe venit şi va scoate impozitul pe veniturile din pensii din baza de defalcare către bugetele locale, care va fi considerat ca venit definitiv al bugetului de stat, „pentru a asigura resursele necesare finanţării de la bugetul de stat a standardului de cost per elev/preşcolar în învăţământul preuniversitar”.

În prezent, cota de 77% din impozitul pe venit este defalcată către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit (44%), către bugetul local al judeţului (12%) şi într-un cont distinct, deschis pentru direcţia generală a finanţelor publice judeţene la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului (21%).

Prin reducerea cotei totale de 77% din impozitul pe venit vor fi diminuate corespunzător şi fondurile defalcate pentru comune, oraşe şi municipii (de la 44% la 40,5%), pentru judeţe (de la 12% la 11%) şi pentru echilibrarea bugetelor locale (de la 21% la 20%).

Ordonanţa relevă că bugete locale vor pierde, începând cu anul viitor, circa 835 milioane lei reprezentând cota din impozitul pe veniturile din pensii care nu mai intră în baza de defalcare şi un miliard lei prin modificarea cotelor din impozitul pe venit. Acelaşi document asigură că suma de un miliard lei va fi acordată din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Procedura presupune însă eliminarea unei surse sigure, impusă prin lege, de venituri pentru autorităţile locale şi posibilitatea Guvernului de a distribui suma de un miliard lei doar către unele primării, pe baza anumitor criterii.

Guvernul va tăia pentru anul viitor din alocările bugetare pentru jumătate dintre ministere, inclusiv la Educaţie, Cultură, Agricultură şi Justiţie, dar şi pentru Parlament, comparativ cu fondurile din acest an, majorând însă bugetele Administraţiei Prezidenţiale şi serviciilor de informaţii, anunţă Mediafax.

Majorări de bugete:

Administraţia Prezidenţială (de la 28,8 milioane lei execuţie preliminată în acest an la 29,6 milioane lei anul viitor)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de la 60,9 milioane lei la 62,7 milioane lei)

Curtea Constituţională (de la 12,4 milioane lei la 13,9 milioane lei)

Ministerul Afacerilor Externe (de la 540,6 milioane lei la 646,2 milioane lei)

Ministerul Finanţelor (de la 2,8 miliarde lei la 3 miliarde lei)

Ministerul Apărării Naţionale (de la 5 miliarde lei la 5,1 miliarde lei)

Ministerul Mediului (de la 2,2 miliarde lei la 2,9 miliarde lei)

Ministerul Transporturilor (de la 14,2 miliarde lei la 14,7 miliarde lei)

Ministerul Sănătăţii (de la 4,8 miliarde lei la 5,4 miliarde lei)

Ministerul Comunicaţiilor (de la 214,9 milioane lei la 266,4 milioane lei)

Ministerul Public (de la 572,8 milioane lei la 597,3 milioane lei)

Agenţia Naţională de Integritate (de la 13,7 milioane lei la 42,9 milioane lei)

Ministerul Economiei (de la 1,6 miliarde lei la 1,67 miliarde lei)

Consiliul Superior al Magistraturii (de la 71,7 milioane lei la 79,1 milioane lei)

Serviciul Român de Informaţii (de la 971,4 milioane lei la 986,9 milioane lei)

Serviciul de Informaţii Externe (de la 187,5 milioane lei la 193,9 milioane lei)

Serviciul de Protecţie şi Pază (de la 129 milioane lei la 132,3 milioane lei)

Reduceri vor fi la:

Senat (de la 90,7 milioane lei la 85,3 milioane lei)

Camera Deputaţilor (de la 210 milioane lei la 209,7 milioane lei)

Academia Română (de la 396,4 milioane lei la 354,2 milioane lei)

Secretariatul General al Guvernului (de la 964,8 milioane lei la 712,3 milioane lei)

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (de la 3,4 miliarde lei la 3,1 miliarde lei)

Ministerul Justiţiei (de la 2,2 miliarde lei la 2,1 miliarde lei)

Ministerul Administraţiei şi Internelor (de la 9,5 miliarde lei la 7,8 miliarde lei)

Ministerul Muncii (de la 33,2 miliarde lei la 31,9 miliarde lei)

Ministerul Agriculturii (de la 15,9 miliarde lei la 14,9 miliarde lei)

Ministerul Educaţiei (de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei)

Ministerul Culturii (de la 795,8 milioane lei la 600 milioane lei)

Autoritatea Electorală Permanentă (de la 21,4 milioane lei la 15,3 milioane lei)

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (de la 45,5 milioane lei la 20,7 milioane lei)

Guvernul taie cupoanele sociale pentru preşcolari şi limitează reduceri şi gratuităţi la transport

Guvernul nu va acorda anul viitor cupoanele sociale abia introduse cu noua lege a educaţiei, destinate familiilor cu venituri reduse care au copii preşcolari, va sista indemnizaţiile pentru revoluţionari şi va limita reducerile de tarife şi gratuităţile la transport, relevă un document guvernamental.

Printre măsuri se numără neacordarea cupoanelor sociale pentru sprijinirea educaţiei timpurii, neacordarea indemnizaţiilor prevăzute de lege pentru luptătorii remarcaţi prin fapte deosebite în Revoluţia din decembrie 1989, reduceri de tarife sau gratuităţi numai în limita a trei călătorii dus-întors sau şase călătorii simple la facilităţile de transport, fără să fie precizat despre ce tip de transport este vorba.

Conform legislaţiei actuale, pensionarii beneficiază de reduceri la achiziţionarea de tichete pentru transortul feroviar în limita a trei călătorii dus-întors în fiecare an, în timp ce pensionarii care au lucrat la CFR au dreptul la 12 călătorii dus-întors. Membrii de familie ai salariaţilor CFR beneficiază la rândul lor anual de 12 călătorii gratuite pe calea ferată dus-întors, iar cei ai pensionarilor, de 6 călătorii gratuite pe calea ferată, dus-întors, anual.

Fondurile necesare funcţionării şcolilor se vor acorda, în 2012, din sumele defalcate din TVA, şi nu din impozitul pe venit, ca în prezent, iar mecanismul de distribuire este „finanţarea urmează elevul”.

Proiectul de buget pregătit de Guvern prevede îngheţarea pensiilor pe întreaga perioadă a anului viitor, fără indicii de majorare a acestora şi a salariilor în al doilea semestru, pentru susţinerea plăţii pensiilor fiind din nou transferate de la bugetul de stat 13,8 miliarde lei.

În anul 2012 valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei, nivelul la care a fost îngheţat încă din 2009, fără referiri la o eventuală majorare a acestuia în partea a doua a anului viitor.

Nici pentru contribuţiile de asigurări sociale nu sunt indicate scăderi pe parcursul anului viitor, acestea fiind menţinute la nivelul actual.

În proiectul bugetului de stat nu se face vreo referire la majorarea salariilor anul viitor.

Pentru câştigul salarial mediu brut este indicată o uşoară creştere la 2.117 lei, faţă de 2.026 lei estimat pentru acest an şi 1.902 lei înregistrat anul trecut.

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii depăşesc 47 miliarde lei (faţă de 46,2 miliarde lei în acest an), reprezentând 8,1% din PIB. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor au fost luaţi în calcul 4.761.000 pensionari plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice, cu o pensie medie lunară de 747 lei, şi 159.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 2.289 lei.

Comparativ, fondul aferent pensiilor a fost calculat în acest an pe baza a 4.780.000 pensionari, cu o pensie medie lunară de 749 lei, şi 155.800 pensionari din sistemul de apărare, cu o pensie medie lunară de 1.755 lei.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale sunt estimate la 48,7 miliarde lei, iar cheltuielile totale sunt prognozate la 48,5 miliarde lei.

„Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor ce se finanţează din acest buget, din bugetul de stat se alocă în anul 2012 o subvenţie de 13,8 miliarde lei”, se arată în document. În acest an, pentru plata pensiilor au fost transferate de la bugetul de stat 13,9 miliarde lei.

Veniturile totale sunt diminuate cu 2,7 miliarde lei, echivalent al cotei de 3,5% (în creştere de la 3% în acest an) aferentă pensiilor private obligatorii.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul viitor cu un excedent de 170,9 milioane lei (faţă de 253,9 milioane lei în acest an), care reprezintă rezultatul financiar al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Pensiile şi salariile pot fi majorate în a doua parte a anului viitor, dar „în limite raţionale şi decente”.

Companiile de stat şi regiile autonome vor fi obligate să îngheţe şi anul viitor angajările, astfel încât să nu depăşească numărul de personal stabilit pentru 2011, iar societăţilor cu pierderi ori care sunt subvenţionate le va fi impus să limiteze cheltuielile cu salariile la nivelul din acest an.

Regiile şi companiile de stat care au înregistrat pierderi în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat pentru activitatea de exploatare nu pot depăşi nivelul cheltuielilor cu salariile aferente anului precedent.