Limba română este tot mai puţin cunoscută de vorbitorii nativi, iar o vină importantă pentru ceea ce se întâmplă în zilele noastre o are şcoala, crede inspectorul şcolar general Camelia Tabără. În prima şedinţă cu noii directori care au promovat concursul organizat de Ministerul Educaţiei, şefa ISJ a spus ce planuri are instituţia pe care o conduce pentru a schimba lucrurile.
Camelia Tabără a explicat că, urmare a târgurilor de job-uri de la AJOFM, a primit reacţii din partea mediului economic că mulţi dintre absolvenţii liceelor teoretice „nu au niciun fel de pregătire”.
„Vă atenţionez legat de această chestiune că trebuie să ne preocupe profilul absolventului şcolii pe care o conducem şi să verificăm, în diverse moduri, dacă inserţia lui în piaţa muncii sau ciclul superior a fost una corespunzătoare sau dacă nouă ne-a scăpat să înzestrăm absolventul cu competenţe. Suntem şi noi preocupaţi de această chestiune şi încercăm să ne focusăm pe cele opt competenţe cheie date de Legea 1, care e legea noastră de căpătâi, iar în anul 2016-2017, dacă vedeţi la documentele noastre programatice, ne-am propus să insistăm pe dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română. Asta nu înseamnă că sunt implicaţi doar profesorii de română, ci toate cadrele didactice pentru că fiecare dintre noi avem la obiective disciplinei această competenţă care trebuie realizată. Trebuie să ne întrebăm cu toţii când şi cum le formăm, cum le evaluăm. În acest sens, în perioada care urmează până la finalul anului şcolar, o să avem comisii metodice, cercuri pedagogice, întâlniri cu directorii în care încercăm să vedem ce reuşim să facem la acest capitol în contextul în care toată lumea e nemulţumită de limba română pe care o vorbesc adulţii”, a spus Camelia Tabără.
Inspectorul general a mai atras atenţia că trăim într-o societate în care toată lumea critică.
„Şi noi o facem pentru că nu ne place ce se întâmplă pe stradă, eventual într-o instituţie în care intrăm în calitate de cetăţeni, iar eu spun adesea că nu trebuie să uităm că toţi cei pe care îi vedem în societatea românească sunt foştii noştri elevi. Învăţarea autentică înseamnă schimbarea comportamentului. Dacă nu suntem atenţi cu generaţia de astăzi să nu ne mirăm că şi mâine şi poimâine vom avea cetăţeni care nu au achiziţiile fundamentale şi care, din păcate, mult prea adesea, încearcă să găsească soluţii de scurtcircuit şi să păcălească. E un apel ca permanent să verificaţi dacă direcţia în care aţi angajat şcoala e cea de asigurare a calităţii şi dacă sunteţi pe direcţia pe care v-aţi propus-o. De ce trebuie să facem aceste eforturi? Pentru că nu vrem absolvenţi – indiferent de ciclu gimnazial, liceal sau postliceal – fără pregătire şi fără perspective”, a spus Camelia Tabără.
Pentru a da competențe de comunicare în limba română ne „focusăm”, prin documentele „programatice” (nea Nicu’ le amintea la Congresul XIV), samd.
– „încercăm să ne focusăm pe cele opt competenţe cheie”
– „fiecare dintre noi avem la obiectivele disciplinei această competenţă care trebuie realizată.”
– „o să avem comisii metodice, cercuri pedagogice, întâlniri cu directorii … încercăm să vedem ce reuşim să facem la acest capitol în contextul în care toată lumea e nemulţumită de limba română pe care o vorbesc adulţii”
Au maturat mult rumegus dupa sedinta?
Într-adevăr, mulți adulți vorbesc o limbă română plină de așchii amestecate cu rumeguș, după modelul impus instituțiilor din județ de Radu Teleorman. Totuși, elevilor din Bistrița li se pot oferi și exemple de bună practică precum cel propus recent tuturor locuitorilor din Carpați de către Clotilde Armand.
cititi http://analfabeti.ro/tag/a-se-focusa-dex
as dori raspuns la urmatoarea intrebare. De ce ajung in clasa a 12-a elevi care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca corect limba roamana????? de ce profesorilor le este frica sa lase corijenti? aici trebuie sa lucrat stimata doamana! daca ii veti sustine si nu veti reactiona la presiuni poata poate mai avem o sansa!!!!
Bine punctate! De asemenea trebuie lucrat la programa ….in acest act educational in care se preda una si se cere pe piata munci alta. Trebuie de exemplu la fizica facuta fizica aplicata, experimente in laboratoare dotate corespunzator. Este de dorit un laborator de genul celui de la Iasi prezentat in unele stiri, in care elevii sa vada aplicat la ce este buna material care o invata (chimie, fizica). Este prea multa materie degeaba in multe dintre manualele copiilor si este lipsa a unei parti utile. Termina 12 clase si…nu stiu sa-si faca un CV, sa se prezinte la un interviu pt un loc de munca. Daca ne rezumam la 12 clase sunt mai castigati mecanici auto decat unul de la filo….
Păi dacă mama sau tata sunt patroni, ce mai contează că ai terminat liceul și nu şti să scri româneşte? Banii vorbesc, 100 euro şi nu rămâi corigent.
Este decat varvul aisbergului – ca să scriu cum se vorbeşte adesea.
Iegzistă o iecsplicaţie însă.
Si adulţii de azi, în marea lor parte, au fost elevii aceleiaşi scoli româneşti de după 1990, când nu s-a mai (prea) făcut carte.
O.K., cool, beton, fază!
Dar cu clasele numeroaseeee, 30 de elevi in primar/ gimnaziu, ce facem??? te poti ocupa cum se cuvine de 30 de elevi intr-o ora??? Greuuuu si cu 20, d`apoi cu 30! Sa nu mai vb de materia fff stufoasa la toate disciplinele, ca si de auxiliareleeee de care profesorii nu se despart, desi s-a interzis, din ce stiu eu:)))
Solutia la actuala criza este urmatoarea:. Scoala obligatorie 4clase. Cei care fac doar 4 clase, raman in agricultura. Cei care fac 7 clase pot urma 2 directii: 1. Liceul (dupa examen foarte sever)care vor deveni functionari sau 2.scoala profesionala care pregateste muncitori. Dupa liceu pot urma scoli postliceale ( pentru tehnicieni) sau facultate pentru conducatori de firme de stat sau particulare. Bacalaureatul si admiterea la facultate sa fie foarte severe.
D-na Tabără, citiți-vă declarațiile și o să constatați că-i bai mare cu limba română!
După 27 de serii de analfabeți functional,ne punem pb.sa ,,focusam,, sa facem sedinte,sa perpetuăm sistemul.Grav!Scoala sa coboare în economie.
Doamna Tabara ce-i aceia focusam pe noi nu ne-o invatat ase ceva la scoala.
Citez
”Neutilizarea lui „a focaliza” pentru a traduce „to focus” devine agasantă, totuși, în anumite situații. Spun (de fapt scriu) asta deoarece, pasionat fiind de fotografie, citesc uneori diferite comentarii pe pagini de Internet de profil și sunt deranjat de exprimări de forma „obiectivul focusează prea lent” în loc de „obiectivul focalizează prea lent”. (Mai sunt și alte prostii pe acolo, cum ar fi „obiectivul X are un sharpnes excelent” — în loc de „o claritate excelentă” — sau „fotografiile ies cam blurate” — în loc de „neclare”.)”