Cantitatea de deșeuri valorificată anul trecut este cu 45% mai mare față de precedentul, arată un raport transmis Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud de operatorul de salubritate Supercom SA–Sucursala Bistriţa şi de Vitalia Servicii pentru Mediu-Tratarea Deșeurilor SRL.
Cantitatea de deșeuri menajere colectată în 2021 a fost de 71.756,73 tone, din care au fost depozitată în depozitul de la Tărpiu o cantitate de 67.200,22 tone şi valorificată 844,23 tone (cu aproximativ 45% mai mult decât în anul 2020).
Cea mai mare cantitate a fost de hârtie şi carton – 400,36 tone, urmată de cea de PET – 271,61 tone, sticlă – 84,64 tone, plastic – 56,5 tone și metal – 31,12 tone.
”Este o diferență între deșeurile colectate ca reciclabil și cele care se valorifică prin vânzare către reciclatori. Da, în 2021 a fost o creștere a cantității de deșeuri valorificate, ceea ce înseamnă că a crescut calitatea colectării selective pe care o fac oamenii, urmarea campaniilor pe care le-am derulat anul trecut, urmare a intrării în acțiune a corpului de control al ADI Deșeuri. Rezultatele încep să apară. Suntem încă departe de ceea ce vrem să realizăm, dar sunt convins că, în 3-4 ani, lucrurile vor sta mult mai bine decât acum. Corpul de control a dat sancțiuni, împreună cu Poliția, doar pentru abandonul de deșeuri. În opinia noastră este una dintre cele mai grave forme de poluare și acolo suntem necruțători. Încă nu am dat sancțiuni pentru că nu s-a făcut corect colectare selectivă. Sancțiunea a fost că nu am ridicat recipienții de colectare atunci când am constatat că pubelele nu conțin deșeurile colectate separat. Am rugat cetățenii să le resorteze și vor fi ridicate la următoarea tură de colectare, dar vom ajunge să dăm sancțiuni și celor care nu respectă colectarea selectivă. Ne dorim ca acest lucru să-l facem după 1 mai 2022 pentru că mai întâi vrem să înlesnim efortul de colectare cetățeanului, să mergem după toate cele 4 fracții la poarta casei – reziduală, hârtie- carton, plastic-metal și sticlă – ca să nu mai meargă cetățeanul la 400-500 de metri să ducă sticla, respectiv hârtia și cartonul. După aceea, cine nu face ce trebuie la poarta casei va primi și sancțiuni”, a spus directorul ADI Deșeuri, Cristian Niculae.
Potrivit sursei citate, anul trecut, din valorificarea deșeurilor (peste 1000 de tone conform ADI Deșeuri) s-a obținut suma de 1,2 milion de lei, bani pe care i-a încasat ADI Deșeuri și îi va vira în conturile primăriilor.
”Supercom colectează deșeurile colectate selectiv, Vitalia le tratează, iar deșeurile pregătite pentru valorificare le vinde ADI. În țară sunt doar două județe unde se întâmplă lucrul acestya: Sibiu și Bistrița-Năsăud. Întoarcem banii din vânzarea deșeurilor la UAT-uri pentru sustenabilitatea sistemului. Anul trecut, din vânzare, am încasat în jur de 1,2 milioane de lei. Eu vreau să ajungem ca, în 2-3 ani, să triplăm această performanță, să scoatem din valorificarea deșeurilor undeva la 3 milioane de lei. Primăriile, cu acești bani, își plătesc facturile la salubritate”, a spus Cristian Niculae.
El a explicat că, în mod normal, fiecare primărie ar trebui să fixeze o taxă de salubrizare cu care să-și acopere plata facturilor ca să nu mai ia bani din buget care tot de la cetățean sunt.
”Unele primării nu au fixat o taxă prea mare, preferând să subvenționeze. Apoi, s-a mai constatat că agenții economici nu plătesc atât cât produc. Să nu-mi spuneți că un magazin de la țară generează un metru cub de deșeuri lunar și plătește cât o persoană fizică. Fiecare primărie să-și facă ordine în ograda ei, să vadă unde se generează multe deșeuri și să taxeze ca atare. De exemplu, la Bistrița sunt foarte puțini utilizatori care plătesc, undeva la 61.500. Doar atâți suntem în Bistrița? Nu cred! E normal că atunci când încasezi de la puțini, taxa să fie mai mare. Dacă factura o împarți la mai mulți, taxa e mai mică. ADI nu mai recomandă o anume taxă, fiecare UAT să se raporteze la cantitatea de deșeuri generată și să își fixeze taxa, dar acest lucru îi responsabilizează pe primari și pe consilierii locali”, a mai adăugat Cristian Niculae.
Având în vedere că, până anul viitor, țara noastră are obligația să colecteze separat și deșeurile textile, ADI Deșeuri ia în calcul să folosească actualele containere de pe cele 750 de platforme din zonele de case pentru depozitarea acestui tip de deșeuri. Un alt element de noutate este că, prin tratare, fracția umedă rezultată va fi mărunțită, supusă procesului de compostare, iar amestecurile de materiale nevalorificabile vor fi trimise la coincinerare în fabrici de ciment/depozitare.
Trăim intr-o țară necivilizata unde încă se arunca gunoi in ape
Amendați acești nemernici !
Oamenii sunt inconstienti cand arunca gunoaiele pe apa. Nu-si dau seama ca-si otravesc apa pe care o folosesc in gospodarie si isi imbolnavesc copiii lor. Se joaca cu sanatatea noastra a tuturor.
Si eu cred ca doar prin amenzi se vor putea corecta lucrurile.
Circuitul apei in natura:
Oamenii recicleaza, operatorii de salubritate colecteaza si sorteaza, deseurile reciclabile se vand, iar banii obtinuti se intorc la primarii pentru a plati servicii de salubritate. In acest fel, cetatenii platesc mai putin la gunoi.
Dar daca de la bun inceput cetatenii nu recicleaza deseurile, operatorii colecteaza ceea ce primesc de la populatie, iar daca deseurile sunt amestecate cu menajer, nu prea ai ce sa vinzi si platesti mai mult la salubritate.
Trebuie sa recunoastem ca exista un progres evident in colectarea deseurilor si asta se datoreaza unui management mult mai eficient. Dar biogaz , nu v-ati gandit sa produceti ? Zic asta ca sa nu se mai aprinda depozitul de la Tarpiu si sa valorificati (oarecum) si deseurile menajere. Trebuie numai sa reproduceti ce altii fac de decenii. Puteti sa deveniti producator de energie electrica. Hai , ca nu-i asa greu , trebuie numai sa incepeti ! Ati putea fi primul judet din tara care ar face asa ceva.
Slăbuț. Doar 11%. Angajamentul era de cel puțin 50% pînă în anul 2020, sigur din foarte puținul reciclat în 2020, avem un puțin mai mare, dar până acolo unde trebuie suntem departe. Da, până nu se respectă legea, și plătim cât aruncăm, cântărit individual, nu ajungem unde trebuie. Un singur exemplu: de ce se adună în aceiași mașină și de la populație și de la agenții economici? Să plătim noi și pt ei, iar primarii se pun bine cu sponsorii. No, numa zâc.
Aduceți containerele pe culori promise,pentru selectarea muult mai eficienta,cumpărați aceste containere din banii produs i ,nu înapoiată primăriilor si asfaltari drumul acela dezastru ce duce la acea groapă de la Tarpiu ,lasa vrajeala d l nicolae si faceti ceva consistent, ca vad ca sa ridicat plata gunoiului si tu dai bani primarilor sa si plătească salubritatea
Primariile din judet ar trebui sa fie interesate de reciclarea deseurilor, daca banii obtinuti din vanzarea acestora se intorc la primarii.
Dar primarii nu vor sa-i amendeze pe cei care voteaza si asa va fi foarte greu sa-i faci pe oameni sa recicleze cum trebuie. Primarii nu-si dau seama de castigul pe termen lung, ei vad doar cu 2-3 ani inainte doar.
Cine vorbește?Pista Neculae?..no dă-i pace:)))
În sfârșit avem un raport! Nu e rău. Putem acum constata amploarea dezinformării și a spolierii cetățeanului sub tot felul de pretexte. ADI Deșeuri care s-a făcut, cu de la domnul președinte putere, stăpân pe toate deșeurile reciclabile din județ a încasat 1,2 milioane lei în anul 2021.
ADI Deșeuri a mințit populația când a stabilit ultima data tarifele pretinzând că câștigurile din colectarea selectivă vor fi cumva deduse din tarif în viitor, acesta urmând să scadă. Nici vorbă de așa ceva. Observăm că banii se duc la primăriile de pe sate care votează salariul directorului de la ADI. Ca sa nu ne complicăm prea mult, împărțim la 60 și obținem 20000 de lei sau 5.000 de euro de primărie, bani numai buni ca sa-i agațe primarul în cui la privata de lux din dosul primăriei.
Pentru a atinge această „importantă” țintă, domnul director de la ADI a angajat 8 inspectori în corpul de control al ADI. Daca socotim la 5000 de lei salariul brut al acestora ajungem la 500.000 de lei pe an. Mai adăugam mașina, benzina, echipamentele de protecție… ce mai rămâne, mai puțin de jumătate. Dar asta e numai pe partea de funcționare.
Pentru colectarea deșeurilor reciclabile de 1,2 milioane pe an s-au achiziționat în 2019 – 60.000 de pubele galbene incluse in tarifele de colectare. Valoarea pubelelor galbene 18.000.000 lei. Se vor amortiza în cel mai bun caz în 20 de ani. Pentru asta s-a renunțat la operarea corespunzătoare a containerelor semi-îngropate pentru care UE ne-a dat zeci de milioane de euro.
Doar pentru instalarea a 180 de camere de supraveghere ADI va cheltui 1,4 milioane lei fără TVA. Desigur, asta va duce la angajarea altor inspectori care sa se uite pe monitoare. În nici un caz nu vor scădea costurile.
Investițiile în sistem anunțate de CJBN pentru 2022 sunt de 6,34 milioane de lei. CJBN nu a reușit în 10 ani de zile să facă celula a doua la Tărpiu, nu a făcut stația de sortare mecano-biologică pe care o tot anunța de opt ani, a distrus sistemul înființat pe bani europeni, a impus noi și noi investiții care s-au regăsit apoi în tarifele transformate în taxe, totul făcându-se doar în interesul operatorului privat și „administrației” de partid. Doar ca o observație simplă: colectarea PET-urilor se face în Austria în saci de plastic nu în pubele cu CIP. Acolo se poate așa, economic, îndesând cât mai mult în sac, fără aer, ca să minimizăm costurile. La baronii nordului, trebuie pubele cu CIP, casete cu cartelă și camere video, urmărire prin GPS. Desigur, nimic nu funcționează, doar SUV-ul cu care se plimbă directorul de acasă la birou, pe banii noștri.
Observăm că nici o rațiune economică nu justifică existența și traiul tihnit al directorului ADI Deșeuri. Întreaga structură este o tumoare malignă a unui sistem centralizat controlat de o caracatiță de politică.
Nu există, în continuare, nici o rațiune pentru care municipiul Bistrița care plătește 70% din factura acestor excentricități să nu recapete controlul asupra gestionării deșeurilor la nivelul municipiului aceasta însemnând controlul asupra tarifelor și controlul asupra prestării serviciului și a curățeniei în oraș. Municipiul are poliție locală și sute de angajați în direcția de servicii publice care ar putea să facă cu ușurința treaba celor 8 inspectori din corpul de control, inspectori care se ocupă de tot județul. Cel mai important lucru însă ar fi faptul că serviciul ar ajunge înapoi sub controlul public al cetățenilor care vor putea spune NU risipei și proastei administrări a serviciului în folosul exclusiv al unor baroni ai deșeurilor.
Chestiunea deșeurilor recuperabile, gestionată atât de lamentabil ar putea fi mult îmbunătățită implicând firme private specializate. În momentul acesta deșeurile recuperabile pe care le spălam și le ducem frumos la containerul dintre blocuri devin proprietatea ADI. Nimeni nu mai are dreptul să se atingă de ele. Salariul directorului ADI nu depinde de modul în care se ocupă și valorifică aceste deșeuri. În momentul în care le-ai da unor firme specializate, cu siguranța acestea ar ști cum să facă colectarea acestora rentabilă și poate chiar interesantă și pentru cetățean. În momentul acesta, cu sau fără cei 1,2 milioane pe an pe care domnul director ADI îi dă primarilor de pe sate care îi votează salariul, suntem fix tot acolo. Nimic nu justifică investițiile de milioane de euro trecute și viitoare nimic nu justifică sumele umflate pentru funcționarea sistemului incluse în taxa pe gunoi și impuse de la județ.
Primaria Bistrita platește exact după cantitatea de deșeuri generată, la fel cum face fiecare primarie din judet. Lăsa-ti placa asta uzată cu primaria Bistrița care susține sistemul de salubrizare! Produci deșeuri multe-plătești mult, conform principiului ” poluatorul plătește” susținut de legislația de mediu.
Povestea asta cu 70 %, este un avion din capul tău de bugetar de lux ce nu face nimic, măi Alexandru.
Despre incendiul de la Liceul Agricol Bistrita ce se stie
De la ce a pornit focul si cine este responsabil