Carpații românești sunt într-o stare net inferioară de degradare faţă de momentul în care au devenit parcuri naționale, atrage atenţia Agent Green, un ONG care a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu situaţia parcurilor naţionale din întreaga ţară, solicitând să fie respectată legislaţia europeană în domeniu. Organizaţia prezintă chiar o fotografie din Munţii Rodnei de unde s-ar fi tăiat masiv.
Potrivit organizaţiei, „parcurile naționale din România nu respectă recomandările științifice internaționale (IUCN) nici în zonele centrale de non-intervenție (care sunt prea mici și dispersate) și nici în zonele tampon (unde se exploatează masiv la scară comercială)”.
„În toate parcurile naționale există un trend de degradare accelerată a ecosistemelor naturale, tăierea pădurilor virgine și seculare, fragmentarea habitatelor și erodarea solului. În majoritatea parcurilor naționale a fost extinsă și legalizată urbanizarea unor zone pentru construcții, drumuri, rețele.
În mai multe parcuri se execută exploatări forestiere comerciale inclusiv în rezervații. (…)
Planurile de management și zonarea internă au fost realizate prin influența, presiunea și decizia funcționarilor cu interes în exploatarea forestieră din RNP Romsilva sau prin influența unor proprietari de terenuri private. Membri ai Consiliilor Științifice ale parcurilor sunt supuși unor presiuni uriaşe din partea Romsilva pentru a aviza exploatările din rezervații, în caz contrar aceștia urmând să fie puși să plătească milioane pentru pierderile cauzate pentru că nu se realizează tăierea. (…) În câteva parcuri, chiar administratorii (RNP-Romsilva) au inițiat demersurile pentru desființarea sau relocarea rezervațiilor din parcuri naționale. (…) Tarifele de avizare sau de vizitare se percep aleatoriu/diferențiat influențând regimul concurențial al agenților economici care operează în parcuri. Activitatea administrațiilor este netransparentă și abuzivă în multe situații. Limitele parcurilor naționale și rezervațiilor au fost trasate/modificate în funcție de interesele economice și politice nu pe criterii științifice. Comunităție locale nu beneficiază de lemnul exploatat comercial care de cele mai multe ori ajunge la firme de procesare străine care în ultimii 15 ani au dezvoltat capacități de procesare a lemnului mai mari decât posibilitatea legală de exploatare la nivel național”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă Ministerului Mediului.
Organizaţia îi solicită, de altfel, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, următoarele zece aspecte:
- Aplicarea scopului și obiectivului principal de non-intervenție în conformitate cu legislația națională, criteriile și recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)
- Preluarea administrării unitare și eficiente a tuturor parcurilor naționale de către Stat în cadrul ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate).
- Finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale din bugetul de Stat, conform OUG 57/2007, art. 30 (2)
- Ajustarea limitelor parcurilor naționale pe criterii științifice pentru cuprinderea pădurilor virgine/multiseculare alăturate sau a ecosistemelor, integral
- Informatizarea gestiunii și a managementului ariilor protejate prin utilizarea aplicației SINCRON
- Restructurarea Consiliilor Științifice pentru a fi formate exclusiv din cercetători și cadre universitare, independente și cu integritate morală
- Identificarea surselor financiare pentru achiziționarea de către Statul Român a terenurilor private din parcurile naționale acolo unde proprietarii doresc în mod voluntar să își vândă terenurile
- Acordarea compensațiilor pentru proprietarii privați de păduri și pajiști situate în parcuri naționale
- Preluarea în legislația națională a categoriilor IUCN așa cum sunt ele formulate precum și alte recomandări ale organizațiilor internaționale
- Înființarea a patru noi parcuri naționale: Munții Făgăraș, Munții Ciucaș, Munții Giumalău și Munții Țarcu.
În Bistriţa-Năsăud, unde se află cea mai mare parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei, primăriile care au păduri comunale în parc solicită de mai mulţi ani despăgubiri din partea statului pentru că nu pot exploata lemn. De altfel, la întâlnirea care a avut loc de curând cu ministrul Pădurilor, Ioan Deneş, primarii ar fi ameninţat că vor adopta hotărâri de consiliu local prin care scot pădurile din Parcul Naţional Munţii Rodnei dacă nu se găseşte nicio cale legală prin care comunităţile să fie despăgubite.
Timp Online l-a întrebat pe directorul Direcţiei Silvice Bistriţa, Gheorghe Ivan, dacă este posibil acest lucru. Iată ce a răspuns: „Nu se poate prin hotărâri de consilii locale să schimbi o lege. Vă daţi seama că este o aberaţie. E foarte complicat. Şi primarii au dreptatea lor. În Parcul Naţional Munţii Rodnei, majoritatea pădurilor sunt proprietatea UAT-urilor şi a persoanelor fizice. Tu, stat, vii să pui restricţii: aici nu ai voie să faci nimic, dar nu îi opferi nimic în schimb. Aici, statul ar trebui să găsească soluţii. Trebuie cumva ca omul care are pădure în parc şi nu poate beneficia de ea, dar beneficiază mediul înconjurător, al ţării, al Europei, al lumii, să poată beneficia şi el de ceva, ca şi cel care are pădure în altă parte şi îşi poate exploata lemnul. Pădurea asta ce face? Produce oxigen de care profită cineva. Dacă tot produce oxigen pentru omenire, dă-i şi proprietarului ceva. Bani, că nu îi trebuie altceva. Lemn nu are voie să taie”.
Referitor la dimensiunile parcului, despre care mulţi primari spun că e prea mare, Gheorghe Ivan a spus: „Dimensiunile parcurilor nu sunt mari în România, dar, dacă ai fi în pielea acelor oameni, ai înţelege nemulţumirile lor. Eu aş vrea să vă spun că am fost în două parcuri naţionale din Slovacia şi am vrut să văd ce politică au. Vreau să vă spun că ei au exploatat doborâturile de vânt. În parcuri au şi construit controlat şi pârtii de schi, şi altele. La noi e politica: e parc natural, lasă natura să decidă că poate decide mai bine ca noi”.
În acelaşi timp, a adăugat el, „atacurile de ipide nu se limitează la graniţa parcului”: „Ele trec şi dincolo de vale unde nu mai este parc. Fac stricăciuni şi acolo. Aici e marea neînţelegere şi nemulţumire şi a ONG-urilor, şi a proprietarilor de parcuri. Fiecare are dreptatea lui, dar important e să găsim punctul de echilibru. Dacă proprietarilor de pădure li s-ar acorda compensaţii … Problema e cine să compenseze, aici e problema. Proprietarilor de păduri trebuie să li se acorde despăgubiri pentru serviciile pe care le aduc omenirii pădurile acestea. Eu întreb: Comunitatea Europeană ar da bani pentru aşa ceva? Statul român are bani? Ei, vedeţi, problemele nu sunt simple de rezolvat”.
Pentru cei care inca nu stiu motivul pentru care a fost numit ministrul apelor si padurilor electricianul Denes,raspunsul incepe sa fie aflat.Omul are sarcini precise,cat mai mult lemn pentru mafie si bani pentru partid,restul e …bla,bla….
PAREREA MEA!
Daca vrei sa-ti faci afacerile in romania sponzorizezi un om politic si te face cu…bani!
Dar trebuie sa alegi foarte bine omul…s.a fie prostut e o conditie…
De exemplu Drah=gne a dat-o i bara cu doi priministrii
Într-o vreme pe frontispiciile ocoalelor silvice din județ scria: „În viitor, cine va avea pădure, va avea aur”. Îmi cer scuze, citat din Nicolae Ceaușescu. Nu, nu sunt deloc un nostalgic, însă Ceaușescu a fost omorât și constatăm acuma că ne mor și pădurile. Priviți la pozele timponline. Am ajuns o țară de pădurari. Pădurari la Videle.
Nici un popor din EUROPA nu este mai indisciplinat si mai HOT ca romanii, din pacate. Sunt cei mai greu de adus pe linia de plutire in sensul de ai face constienti sa respecte legislatia. Ne sta noua in gene treaba asta de 2000 de ani.Modelul de tara si felul in care suntem condusi de o gramada de politicieni PENALI si ministrii PENALI , ii face pe romani sa traiasca exact la fel si sa incerce la randul lor sa-i imite. Nu trebuie dat nici un alt exemplu de cum si ce fac SLOVACII. Cu siguranta la ei nu se fura si vandalizeaza in halul acesta ca la noi. Avand in vedere distrugerile de mediu doar posturi de politie montana si militara mai pot salva padurile ROMANIEI. Intr-un tarziu fix acolo se va ajunge. La paza ARMATA a muntilor. Sunt foarte convins de acest aspect.Pana si amarata de ALBANIE a fost capabila sa initieze o lege a prohibitiei la lemn pe 10 ani. Si ei au fost exact in aceiasi situatie cu noi. Se vede clar ca cele doua tari si popoare din cauza saraciei la toate sunt ultimele din EUROPA. Dar macar ei au avut vointa p[olitica in Parlamentul lor. La noi Primarul din Predeal are vreo 12 terenuri in zone protejate. Si multi altii ca el. De aici vine presiunea de a schimba legislatia pt. a moderniza si a trage utilitati si asfalt pana la ei in batatura. Si asta in timp ce sute de scoli au CACASTOAREA model turcesc in ocol.
Și iată cum se poate ajunge ca să plătim oxigenul pe care-l respirăm!
Ceva mai aberant n-am cetit veci, pururi.
Nu-mi vine să cred ce viziune de retardați la cei aleși de comunitățile locale să păstorească moștenirea asta verde pe care o dețin și în care ei văd doar o sursă de bani. Sunt milioane de euro ce se înalță falnic și care trebuiesc a fi exploatate ca să ne facem ce? Pârtii pe fiecare deal sau munte? Să putem crește prepelițe de silvo-stepă , curcani carpatini și struți din plastic de Bistrița?
Se plâng toți leneșii că n-au bani! Că soarta, că mai știi ce boli au, că-s obosiți. Dar ei au pădure la care au trudit purtând sute de ani apă cu clopu la rădăcina falnicilor copaci. Ș-amu, da numa amu au nevoie ca să poată să reteze din rădăcini răul ca să ne fie bine.
E o întrebare absolut idioată legată de posibilitatea obținerii de bani de la UE în schimbul păstrării pădurilor din rezervațiile naturale, cred că nici un om de pe planeta asta cu mintea la el nu putea să spună o prostie mai mare. Chiar nu găsiți resurse de creier ce să poată fi pus la contribuție pentru a atrage fonduri de la UE și a crea ceva cu adevărat durabil în locul distrugerii pădurii? Plimbați prin toată lumea, pentru schimburi de experiență, aleșii noștri n-au văzut nimic ce s-ar putea plia pe interesele și resursele umane ale comunităților cărora le sunt păstori?
Nu mai am cuvinte, sunt interzis, simt că aberația a ajuns să guverneze viețile noastre atât de lipsite de sens. Mi-e milă de noi, de halul în care am ajuns!
Mai oameni buni,de 28 de ani taie astia in nestire.acu nu prea mai au marfa buna si bineanteles vor padurile din parcuri protejate de o lege in vigoare.Eu,ca un om de rand care nu a fost si nici nu este de acord cu defrisari si export de lemn,intreb:cat mai stam la tv si pe fb.,sa trambitam si sa_i lasam sa ne i_a si oxigenul care il respiram?Pai voi chiar nu a_ti inteles ca fara rascoala si curaj de a protesta cu adevarat pana nu se mai taie nik in tara asta,astia ne lasa tara cheala?pai daca faceau si stramosii nostri ca noi,acu vorbeati toti ruseste sau ungureste si nu mai era nici o mostenire.Trezitiva oameni buni si treceti la fapte,vremea vorbelor in vant a trecut demult…
Ei cutât cutât cutât
De tri ori te-am ascuțit
Pe toșilă la morari
Să tai capu la jândari!!!
Dimensiunea parcului national este mult prea mica de fapt! Este o bataie de joc cum l-au trasat, ca pe o amoeba, doar pe culmi! Natura inseamna si vai, si rauri, nu doar culmi. Din cauza trasari aiurea mafiotii si-au facut microhidrocentrale, au distrus complet magnifica vale a Aniesului!
Ar trebui o emisa o hotarare prin care acesti primari, derbedei fara suflet si fara ratiune, sunt exclusi din specia umana!
Pana acum , au taiat padurile statului, si au facur reimpropietariri ilegale, acu , cand nu mai au ce taia, cica sunt proprietari in parcuri nationale . O intrebare: cati pomi au plantat in acele parcuri bunicii si parintii celor care se proclama mari proprietari in aceste parcuri?
Pacat ca se intimpla toate astea.