Casa Colecțiilor, în planurile pe 2020 ale Consiliului Județean Bistrița-Năsăud

Arhitectul șef al județului Radu Săplăcan a declarat, la o dezbatere pe probleme de urbanism, că în 2020 ar putea începe lucrări de investiții importante pentru județul Bistrița-Năsăud, concomitent cu cele deja începute și aflate în diferite faze.

”În momentul de față, la CJ, avem în reabilitare castelul de la Posmuș, am reușit să reabilităm parțial biserica de la Jelna, avem o documentație pentru intervenție în primă urgențăla castelul de la Comlod și o bugetare de la Ministerul Culturii pentru documentații la faza DALI și PT. Un pic atipic pentru alte județe, la CJ arhitectul șef se ocupă și de investiții. Ne-am propus, împreună cu colegii, să realizăm proiecte cât mai interesante. Avem acum în lucru și sperăm cât de curând să înceapă execuția sălii polivalente, unde contractul e semnat, avem Casa Colecțiilor și Docuemtelor de Patrimoniu pentru Biblioteca Județeană, o clădire Secession printre puținele din zonă pe care vrem să o realizăm. Vrem pe chestiuni de mediu să implementem clădiri de genul casă pasivă, vrem să o aplicăm asupra unor clădiri de birouri realizate de CJ și avem multe alte proiecte și sperăm ca, de anul viitor, să înceapă execuția lor”, a spus Radu Săplăcan.

În ce privește Planurile Urbanistice Generale ale unităților administrativ-teritoriale din județ, Săplăcan a spus că ”majoritatea sunt învechite”.

”Ca și obiectiv principal, de la momentul în care eu am ajuns în Consiliul Județean, a fost să sprijin cu tot ce se poate primăriile și proiectanții să-și refacă PUG-urile. În acest sens, am reușit să obținem o finanțare prin Ministerul Dezvoltării. În prezent, avem 34 de UAT-uri din 62 care sunt prinse în finanțare, dar ritmul este destul de lent. În ultimii 4 ani există un ritm de avizare de un PUG și jumătate pe an. Din păcate, situația cu finanțarea merge destul de greu. Anul acesta am avut atribuiți 700.000 de lei și s-au decontat doar 400.000 de lei pentru că nu s-a lucrat efectiv”, a spus arhitectul șef al județului.

El a adăugat că speră ca, odată cu aprobarea noului Cod al urbanismului, să se schimbe și să se clarifice legislația în vigoare.

”În vară erau niște discuții mai intense în acest sens, din păcate văd că noua conducere are alte priorități. Acum este o modificare la Legea 50 care nu este clarificată. Sunt câteva chestiuni printre care și comisia de aviz unic despre care nu prea știe nimeni cum se aplică în sensul că a fost formulat un articol fără a avea norme metodologice de aplicare, fără a exista o clarificare în sensul de cum se corelează cu legislația pe energie, gaze, mediu, etc, unde știm că există proceduri clare de avizare, de calcul al taxelor. În momentul de față, normele au fost scoase de la consultare și urmează altfel de modificări. Cred că nu este oportună o astfel de abordare. Acum văd că unul dintre inițiatorii acestui proiect legislativ face propuneri inclusiv pentru reducerea de TVA. Cred că ar trebui o consultare mai atentă a specialiștilor. Sper să fie o clarificare a Codului urbanismului care să coreleze legislația și să o cuprindă într-un singur loc”, a spus el.

Spre deosebire de impactul evident al influenţei franceze în Vechiul Regat, în exteriorul Carpaţilor, în Transilvania şi Banat, parte a Imperiului Habsburgic până în 1918, arhitectura s-a manifestat în rezonanţă cu stilul ”Secession” vienez şi budapestan.

Arhitectura cu aspecte evidente de tip Art Nouveau sau Secession, remarcabil reprezentată de clădiri cum ar fi Cazinoul din Constanţa precum şi cel din Sinaia, vechiul hotel Athenee-Palace, magazinul Orfeu din Bucuresti, case/clădiri din oraşe ca Brăila sau Iaşi.

Cele mai multe şi mai tipice construcţii Secession, de influenţă austriacă sau ungurească (în Ungaria dezvoltându-se o variantă locală specială), unele cu totul deosebite ca valoare şi anvergură, se găsesc însă în Transilvania.