Cât costă kg de urdă, ingredientul principal al bunătăților de Rusalii

În Piața Decebal din Bistrița, ciobanii au adus, în afară de caș și brânză frământată, și urdă, ingredientul principal pentru preparate tradiționale de Rusalii: urdașele. Un kilogram costă între 25 și 30 de lei.

În această dimineață, ciobanii care vând produse de la stână în zona rezervată legumelor cereau pe kilogramul de urdă 25 de lei, iar femeile care vindeau în zona de brânzeturi a Pieței Decebal cereau 30 de lei pentru un kilogram.

Potrivit gospodinelor, pentru preparat urdașe de Rusalii o familie ar avea nevoie de circa 2-3 kilograme de urdă. Aceasta se frământă cu ou, cu zahăr și stafide și se pune într-un aluat de cozonac. Se dau pe deasupra cu ou și coc apoi în cuptor cu lemne, precum pasca, de Paști.

De regulă, urdașe se fac la țară, în cuptor cu lemne, la oraș fiind la modă cozonacul cu urdă, preparat în anumite patiserii.

Urda este un produs lactat obținut prin fierberea zerului rămas după prepararea cașului. Are o textură moale și fărâmicioasă. Este asemănătoare cu brânza italiană „ricotta”, având un conținut bogat de proteine și puține grăsimi. Dintre toate sortimentele de brânză, urda conţine cea mai puţină grăsime, 11-12% , de patru ori mai puţină decât telemeaua. Din acest motiv, este indicată persoanelor cu hipercolesterolemie.

Urda conţine un anumit gen de proteine foarte importante pentru sănătatea muşchilor. Este foarte bună şi pentru cei suferă de afecţiuni hepato-biliare, pentru că aminoacizii cu sulf din compoziţia ei sunt benefici atât pentru ficat, cât şi pentru rinichi.

Rusaliile este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, alături de cea a Paştilor, pentru că este prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era marcată ca o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, sărbătoarea a fost separată, iar Cincizecimea a rămas numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Legenda spune că atunci când s-au împlinit cincizeci de zile de la Paști, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici, potrivit sursei citate. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, cu toate acestea mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism.

De aici, oamenii au început să creadă că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, întrucât cei 3.000 de oameni au alcătuit prima comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

În mai multe regiuni ale țării, oamenii îşi împodobesc casele cu frunze sfinţite de tei sau de nuc, pentru a îndepărta duhurile rele, ung uşile cu usturoi, pentru a fi feriţi de ghinion tot anul şi dansează Jocul Căluşarilor, dar și pentru a alunga spiritele Ielelor care vin să facă rău.

Creștinii ortodocși prăznuiesc această sărbătoare duminică și luni, care se mai numește și Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, dar este cunoscută sub numele de Rusalii sau Duminica Mare.

Tradiția spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte vecernia Plecării genunchilor. Acesta este un ritual care se deosebeşte de celelalte slujbele obişnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veşmintele liturgice. În ziua de Rusalii, el citeşte, stând în genunchi, în faţa Sfintelor Uşi, şapte rugăciuni, împărţite în trei grupe. În Duminica Rusaliilor, credincioşii îngenunchează pentru că tradiţia creştină spune că participanţilor la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlineşte cea mai arzătoare dorinţă.

În duminica sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. Tradiţia populară spune că acela care pândeşte Rusaliile şi doreşte să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate.

Cu ocazia acestei sărbători, în biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei pentru a fi sfințite. Apoi, aceste ofrande se împart credincioşilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. În popor se spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele. Acestea au puteri protectoare împotriva ielelor şi a pagubei.

Credința populară spune că Rusaliile sunt zâne capricioase şi răzbunătoare. Acestea dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopţii, aşezate în cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se va îmbolnăvi şi nu mai poate să meargă. Toate acestea se întâmplă deoarece o vorbă populară spune că acesta „a fost luat de Rusalii”.

În mai multe regiuni ale țării, în ziua de Rusalii, oamenii se protejează de pagubă sau de necazuri „nefireşti” cu ajutorul talismanelor. Astfel, cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi tămâie. Acesta se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu pentru a ne feri de rele și ghinion.