Cât la sută din populația județului s-ar putea adăposti în caz de conflict

În adăposturile de protecție civilă existente în județul Bistrița-Năsăud s-ar putea adăposti, la nevoie, 0,4% din populație, iar în cele din municipiul reședință de județ 1,45%, potrivit Curții de Conturi care a făcut verificări în aprilie-noiembrie 2024.

În județul Bistrița-Năsăud erau operaționale, la momentul monitorizării, 28% din totalul adăposturilor, unul public și 18 private dintr-un total de 68 existente. În Bistrița sunt 60 de adăposturi dintre care unul singur este operațional din cele 19 publice și 17 private, gradul de operaționalizare fiind de 30%.

Capacitatea de adăpostire a tuturor adăposturilor funcționale din județ este de 1197 de persoane (0,40%), iar la nivelul municipiului Bistrița de 1147 de oameni (1,45%).

În țară există și 121 de puncte de comandă, însă doar 56,20% sunt operative. Nu se menționează dacă Bistrița-Năsăud are punctele de comandă administrate de consiliul județean și de consiliul local Bistrița întreținute, igienizate și cu dotările corespunzătoare. Ele ar trebui dotate cu echipamente moderne de filtro-ventilație, electrice, sanitare, de comunicații, mobilier etc., cu aparatură electronică, servere, calculatoare, fibră optică, stație de acces la sistemul de alarmare, cabinet medical, încăperi de decontaminare etc. 

Concluzia auditului este că România are o capacitate de adăpostire de 5,19%, insuficientă, raportată la populația rezidentă care trebuie adăpostită în situația unui conflict armat. Mai mult decât atât, 73% din adăposturile de protecție civilă au peste 35 de ani vechime și nu sunt amenajate corespunzător.

În Finlanda, spre exemplu, sunt 50.500 de adăposturi, cu o capacitate de adăpostire de 4,8 milioane de persoane, ceea ce acoperă peste 87% din populația totală a țării estimată la 5,58 milioane de locuitori, iar în Elveția sunt 9 milioane de locuri disponibile la o populație totală de 8,85 milioane persoane, capacitatea de adăpostire fiind de peste 100%.

Adăpostirea, ca parte componentă a protecției civile în România, este insuficient reglementată, iar legislația existentă trebuie adaptată contextului actual: nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat; normele și instrucțiunile tehnice privind adăposturile de protecție civilă din România nu au fost actualizate și adaptate la standardele și cerințele de calitate existente din domeniul construcțiilor, este concluzia Curții de Conturi a României.