Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud a dat publicității informații aferente lunii aprilie 2020, când economia județului a suferit din cauza pandemiei. În această lună, a fost stare de urgență, iar multe companii și-au închis porțile și au trimis în șomaj tehnic mii de angajați.
Conform sursei citate, producţia industrială a judeţului s-a situat în luna aprilie 2020 cu 47,4% sub nivelul lunii corespunzătoare a anului precedent. Faţă de luna anterioară producția a scăzut cu 41,5%. În primele patru luni ale anului curent producția industrială a scăzut cu 20,9% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Creșteri ale producției industriale în luna aprilie 2020 față de luna aprilie 2019 s-au înregistrat doar în industria metalurgică (+1,5%).
În luna aprilie 2020 s-au înregistrat scăderi față de luna corespunzătoare a anului trecut în următoarele activități:
- fabricarea pieselor pentru autovehicule de transport rutier (-81,9%),
- fabricarea produselor textile (-75,4%),
- fabricarea echipamentelor electrice (-45,4%),
- fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (-41,39%),
- industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (-37,4%),
- fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-25,6%),
- industria alimentară (-14,1%)
- industria prelucrării lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (-8%).
S-au înregistrat scăderi faţă de luna precedentă în următoarele domenii:
- fabricarea pieselor pentru autovehicule de transport rutier (-80,1%),
- fabricarea produselor textile (-63,5%),
- industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (-35,9%),
- fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-26,2%),
- fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (-25,9%),
- industria prelucrării lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (-25,2%),
- fabricarea echipamentelor electrice (-21,8%),
- industria metalurgică (-19%)
- și industria alimentară (-7,2%).
Cifra de afaceri realizată de agenţii economici cu activitate preponderent industrială a scăzut în luna aprilie 2020 cu 45,7% faţă de luna corespunzătoare a anului anterior.
Comparativ cu luna precedentă s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri
cu 36,5%. În primele patru luni ale anului curent cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 14,7% față de aceeași perioadă din anul
precedent.În luna aprilie a.c. cifra de afaceri realizată în industrie din livrări interne a fost de 59,1%. Din totalul cifrei de afaceri realizată din exporturi (40,9%) cea mai mare parte (88,4%) a fost realizată în zona Euro.
La sfârşitul lunii aprilie 2020 efectivul salariaţilor din judeţ era de 69910 persoane, cu 881 persoane mai puține față de luna anterioară şi cu 870 persoane sub nivelul lunii corespunzătoare a anului anterior.
Ponderea salariaţilor judeţului în efectivul de salariaţi la nivel naţional la sfârşitul lunii era de 1,3%.
Câştigul salarial mediu brut pe judeţ a fost în luna aprilie 2020 de 3828 lei, cu 8,4% mai mic comparativ cu luna precedentă și cu 8,2% mai mic față de luna corespunzătoare a anului trecut.
Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului a fost de 2385 lei cu 8,6% mai mic faţă de luna anterioară şi cu 7,1% sub nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent.
Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete pe judeţ s-au situat cu 26,4%, respectiv 25% sub nivelul mediu al acestor indicatori la nivel naţional.
Numărul şomerilor aflaţi în evidenţele AJOFM Bistriţa-Năsăud la sfârşitul lunii aprilie 2020 era de 3295 persoane, în creștere cu 79 persoane faţă de luna anterioară şi cu 155 mai puține faţă de acelaşi moment al anului 2019.
Din numărul total al şomerilor 52,3% erau femei. Rata şomajului a fost de 2,6%, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul lunii corespunzătoare din anul precedent; cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul lunii anterioare și cu 0,3 puncte procentuale sub rata șomajului la nivel naţional.
În primul trimestrul din 2020 numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţ a fost de 59890 persoane, în creștere cu 438 persoane comparativ cu trimestrul corespunzător al anului 2019. Faţă de trimestrul anterior numărul pensionarilor a crescut cu 182 persoane.
Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost în primul trimestrul din 2020 de 1145 lei, situându-se cu 0,3% peste nivelul trimestrului anterior și cu 16,8% peste nivelul trimestrului corespunzător din anul precedent.
Comparativ cu pensia medie lunară la nivel naţional, în primul trimestrul din 2020 pensia medie lunară de asigurări sociale de stat la nivelul judeţului a fost cu 16,7% mai mică.
În primul trimestrul al anului 2020, volumul investiţiilor a scăzut cu 18,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Investiţiile de natura construcţiilor au crescut cu 82,9%, cele concretizate în utilaje şi mijloace de transport au scăzut cu 53,3%, iar alte investiţii au scăzut cu 55,7%, față de trimestrul corespunzător din anul anterior.
Numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna aprilie 2020 a fost de 40, în scădere cu 12 faţă de luna anterioară şi cu 28 mai puține decât luna corespunzătoare din anul precedent.
În cursul primului trimestru al anului 2020 au fost finalizate un număr de 97 locuinţe, cu 54 mai puține (-64,2%) decât în trimestrul corespunzător al anului precedent și cu 131 locuințe mai puține (-42,5%) față de trimestrul anterior. Dintre acestea 77 au fost construite în mediul urban (79,4%)
Echitabil ar fi ca tovarășu Niculae să vina cu idei spre Consiliul Local, prin care și cei ce activează în domeniul industrial al municipiului să poată fi sprijiniți în perioada asta pandemică – fac conexiune cu un articol anterior, ce afirmă ideea nepotrivită a tovarășului vice de a scuti pe comercianții bistrițeni de taxa de utilizare a domeniului public, el însuși având un mare interes în asta.
Mă gândesc că industriași Bistriței nu vor neapărat scutiri, ci vor ca să muncească, iar pentru asta, din partea administrației municipale, așteaptă investiții în infrastructura de transport, în lucrări de amenajare a spațiului public al Bistriței ce pot valorifica oferta locală a antreprenorilor, nu interesele de partid și personale de aiurea. Ajutați afaceriștii bistrițeni că ei dau de lucru și pun pita pe masă bistrițenilor, nu aduceți firme de aiurea doar pe considerentul ca vă oferă un comision mai gras. Gândiți dezvoltarea, cheltuind banii Bistriței inventiv și inovativ, nu numai pentru distracție și proiecte aiurea-n tramvai. Faceți centura de ocolire a Bistriței, nu prin pădurea Codrișor, ci cât mai departe de ea, amenajați râul cu același nume, digitalizați-vă serviciile publice, nu mai fiți corupți și mincinoși, angajând în sistemul public local doar pilele și pupilele voastre pesediste sau viitor peneliste. Doar într-un oraș deschis, cu administrare modernă, afacerile pot sa prospere, ridicând astfel și nivelul de viață al locuitorilor lui. Altfel, rămânem încremeniți în proiecte inutile, care vă folosesc doar vouă, politrucilor ce le comisionați, în disprețul oamenilor pe care pretindeți că-i slujiți.
După lozinci și obsesii, tu ești tovarășu bălan ! Se simte școala Ștefan Ghiorghiu, asta te-a dat de gol.
Păcănelele au primit de la guvernul orban scutire de taxe! Că doar e o ramură esențială a economiei.
Situatia scăderii economiei in conditiile generate de pandemia Covid-19 este un fenomen generalizat la scară mondială, care nu ocoleste România.
Avocatul Gheorghe Piperea, jurist și profesor de drept comercial, atentiana asupra faptului că absența unei creditări sănătoase a afacerilor autohtone, a deficitului de investiții publice și, nu în ultimul rând, a lipsei de preocupare a decidenților politici în ceea ce privește creșterea economică, totul coroborat cu o criză sanitară generată de pandemia de coronavirus, România s-ar putea confrunta până la finele anului în curs cu un val de insolvențe și de falimente în sectorul IMM care ar putea atinge un total de 160.000 de unităti.
Vezi: https://www.gandul.ro/interviurile-gandul/exclusiv-un-avocat-renumit-avertizeaza-vor-intra-in-insolventa-si-chiar-in-faliment-numai-pana-la-sfarsitul-anului-aproximativ-160-000-de-imm-uri
HORECA si alte servicii au fost lovite mult mai tare decat industria.
Nu se cunoaște prea tare în statistici, în HORECA se face evaziune fiscală 90%, se ține personalul angajat la negru sau în cel mai bun caz pe minim pe economie și restul în mână. În industrie lucrează zeci de mii de oameni, doar leoni are 8000 de angajati, mai pune rombat, raal, comelf, teraplast cu cate 1-2000 de angajați și deja am ajuns la 20000. În horeca câți lucrează legal și cu normă întreagă, 200?