Într-un singur an, o suprafaţă importantă de teren din judeţul Bistriţa-Năsăud a fost scoasă din circuitul agricol după ce 15 persoane fizice sau juridice au cerut Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud să le permită să construiască anexe gospodăreşti, ferme, hale şi ateliere.
În anul 2015, în baza Ordinului 897/2005 cu modificările şi completările ulterioare au fost depuse la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud un număr de 21 documentaţii pentru emiterea deciziilor de scoatere definitivă a terenurilor din circuitul agricol. Au fost emise 15 decizii de scoatere din circuitul agricol pentru suprafaţa de 1,1849 ha teren agricol, trei documentaţii fiind incomplete (în curs de soluţionare), iar un număr de trei documentaţii au fost respinse din cauza nerespectării reglementărilor legale în vigoare, se arată în raportul de activitate al instituţiei.
Solicitările de scoatere din circuitul agricol a terenurilor au fost pentru: anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, ferma vaci de lapte, hală reparaţii utilaje agricole, atelier confecţii textile.
De asemenea, având în vedere prevederile Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării – cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan precum şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, la DAJ Bistriţa – Năsăud au fost depuse pe parcursul anului 2015, un număr de 637 de documentaţii pentru vânzarea terenurilor din extravilan pentru o suprafaţă de 480,1 ha. Au fost eliberate un număr de 10 avize finale, ca urmare a verificării modului de respectare a procedurii prevăzute de lege privind exercitarea dreptului de preemţiune.
În cadrul Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricoles-a acordat sprijin primăriilor din judeţ în vederea întocmirii Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pentru studii pedologice – sisteme de monitorizare sol-teren pentru agricultură s-a achitat suma de 114.582 lei pentru comunele Mărişelu – faza de birou – 66.100 lei şi Căianu Mic – faza de birou – 48.482 lei.
Asa ceva inainte de 89 se lasa cu PLUTONUL de EXECUTIE. Peste 20 -30 de ani vor plange in pumni romanii dupa aceste terenuri, si bataia de joc care au practicat -o fara cap. Dupa desertificarea campiilor din OLTENIA si BARAGAN, dupa foametea care se instaleaza incet si sigur, odata cu cele 9 miliarde de suflete si tot mai multi, romanii vor deveni proprile victime a prostiei si ignorantei fata de pamantul avut de la DUMNEZEU, pe care l-au nesocotit. Ce bine ca nu o sa mai apuc acele vremuri. Vai de cei care vin dupa noi, in numele unei dezvoltari haotice.
Balanele.
Daca omul plateste pentru scoaterea din circuitul agricol inseamna ca acei bani sunt folositi pentru redarea in circuitul agricol a altor terenuri!
Despre ce catuse vorbesti?
Exista terenuri in albia majora a unor rauri ce este considerata neagricola si este folosita de oameni ca si teren agricol neaflat in evidenta directiilor agricole!
Deci…despre ce vorbim?
Balan ecologistul nu mai sunt plutoane de executii dar iti putem face socuri electrice! Iti pot recomanda si locul si persoana care se ocupa cu asta! Poate te mai linistesti si-ti vezi de treaba!