Investiția de 20 de milioane de euro pe care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a anunțat încă din 2019 că o va face la Sărata a rămas la stadiul de promisiune, a declarat directorul Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan.
”Pepiniera care urma să producă în jur de 18-19 milioane de puieți anual a căzut. Deci era vorba despre finanțare prin PNRR. Din cei 50 de milioane de euro care au fost acordați pentru aceste pepiniere, ministerul sau nu știu cine, factorul politic, a hotărât să se îmbunătățească 90 de pepiniere din țară”, a spus Gheorghe Ivan.
Între timp, ministerul a demarat schema de ajutor de minimis prin care acordă câte 200.000 de euro pentru 90 de pepiniere.
”Ajutorul e foarte accesibil și întreprinderilor individuale, și agenților economici, și primăriilor, și RNP, numai că RNP, având personalitate juridică, poate face o singură pepinieră în întreaga țară. Noi, Bistrița, am reușit să obținem aprobarea consiliului de administrație al Romsilva să depunem noi documentația la minister pentru ajutorul de minimis și am și făcut-o. Sigur că vom produce în jur de 350.000 de puieți anual în plus față de ce producem acum”, a spus Ivan.
În prezent, este o criză mare de puieți pe piața din țară, iar Gheorghe Ivan a explicat de ce.
”Regia Națională a Pădurilor produce în jur de 12 milioane de puieți anual în funcție de cererea de la nivel național. Dintr-o dată ne-am trezit cu această cerere imensă, ori știm foarte bine că rășinoasele se produc după tehnologia veche în trei ani. Noua tehnologie va permite să avem puieți apți de plantat într-un sezon de vegetație, dar asta va implica multe alte lucruri fiindcă trebuie schimbate normele de către minister, tehnologia de plantare. Toate aceste lucruri trebuie pregătite. La foioase, și fagul, și gorunul, au fructificație la patru ani. Să știți că, la anul, nu vom avea mai mulți puieți, poate cu puțin”, a declarat Ivan.
Schema de finanțare pentru pepinere a început în luna martie, deja sunt 99 de proiecte depuse. Ministerul Mediului a început evaluarea lor și va anunța, în curând, pe care le va finanța.
Acum o lună am cinat cu un tip care era doctor în ştiințe agronomice la Cornell University , a fost la catedrā apoi s-a pensionat. Unul dintre subiectele pe care le-am abordat a fost tocmai nedumerirea mea privind sistemul de megapepiniere care produc tot în cantități enorme dar nefiind luat în considerare un principiu simplu, cel mai performant puiet e cel produs din sămânță din ecosistemele genetice (arborii cei mai valoroşi genetic local) în condiții locale( experimentele cu molidul în afara altitudinii sunt concluente în timp. şi atunci i-am spus că în opinia mea sistemul cu pepinierele de district din ocoalele silvice favorizează noțiunea de calitate genetică versus să produci puieți într-o locație megalitică dar departe de arealul natural puietul din sămânța unui arbore de molid care a crescut la 400 m altitudine , anumit regim de precipitații expunere la soare , vânturi nu se poate compara cu puietul produs local din arboretul local, pentru care natura a acționat selectiv milioane de ani local, microclimat local. A fost de acord…tipul dar a adăugat..megapepinierele sunt acolo din cauza factor unui economic, costul de producție. Acum discuție , în condițiile heirupismului fugii după bani, davă unii nu vor sacrifice la împăduriri anumite principii bine stabilité-proveniență- doar de dragul de a nu pierde finanțares. Să aducă la Romuli puieťi de molid de la pepiniera din subcarpații sudici că vorba aia tot molid e….
Ori dacă autoritățile silviculturale fac atât de puțin pe partea de regenerare.. toți se gândesc la exploatare.De altfel nu degeaba sistemul avea două secții de învățământ cultură şi exploatare( cursuri de specializare diferite)…dar din cauza complicităților şi condițiilor tipice în România rolurile s-au schimbat pe piața muncii şi economică. Austriecii au avut de multă vreme datele biometrice ale arboretelor locale prin intermediul secretarilor de stat numiți politici, filière de buştean au creat milionari arabi în România şi milionari politici. Viața e aşa cum e.Binele personal a unora nu s-a tradus în bine colectiv.
Se taie pădurile,
La ras, ca oglinda,
Drujbele cu miile
Au pornit colinda.
Un ocol fără puieți
E doar bătătură.
Ne-ar trebui 7 vieți
Să-l jelim, natură.
Că vor veni ploile
Potop și, ca Noe,
Ne vor ține doinele
Predici din canoe.
(Text adaptat)
Și înainte de 89 se tăia dar se lăsau „sămânțari” din loc în loc, copacii care aveau rolul de a împrăștia sămânța pentru a regenera pădurea. Și este important ca pădurile, mai cu seamă cele în care s-a exploatat lemnul să nu fie loc de pășunat, în special pentru oi/capre, cea ce înseamnă limitarea serioasă a șanselor de regenerare a pădurilor în timp scurt. Iar dacă se dorește să avem suprafețe agricole productive trebuie să avem perdele forestiere. Drumurile trebuie încadrate între copaci. În perioadele astea în care vremea este capricioasă, pădurile sunt o metodă solidă de echilibru. În perioadele ploioase acumulează cantități însemnate de apă, iar în perioadele de seceta păstrează solul umed . În zonele de deal dacă treime superioara a dealurilor ar fi împădurită producția agricolă ar fi mai mare decât dacă se folosește toată suprafața dealului și producția agricolă suferă din cauza lipsei sau excesului de apa.