O clădire în care a funcționat la începutul secolului XX Cazinoul Bistrița ar putea fi restaurată și consolidată, însă proiectul depus la Direcția pentru Cultură Bistrița-Năsăud nu i-a convins pe specialiștii Comiziei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 3.
La ultima ședință a acestui for, s-a luat în discuție o cerere depusă în luna decembrie 2023 pentru restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice și patrimoniului cultural pentru monumentul Cazinoul Bistrița, azi Casa de Cultură a Sindicatelor de pe strada Alexandru Odobescu, inclusiv investiții în dotări și utilități aferente. CZMI nu a aprobat cererea, rezoluția dată în urma ședinței fiind aceea de ”Revenire”.
Imobilul de pe strada Alexandru Odobescu a fost construit din piatră, în anul 1892, și este prevăzut cu trei niveluri: subsol, parter și etaj. De-a lungul timpului, clădirea a avut destinații diferite: pentru un timp a funcționat aici Cercul Cultural Bistrițean, iar între anii 1900–1912 Gimnaziul de fete.
După Primul Război Mondial, edificiul a adăpostit Cazinoul Ofițerilor, iar în anul 1942, Cazinoul Maghiar.
Din anul 1946, Cercul Cultural Bistrița și-a reluat activitatea în această locație, pentru ca din anul 1960 să funcționeze în clădire Consiliul raional al sindicatelor. În anul 1968 imobilul a fost trecut în proprietatea Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu destinația de Casa de Cultură a Sindicatelor. Imobilul cuprinde o sală de spectacole, care are 200 locuri, o bibliotecă, săli pentru cursuri și cercuri tehnico–aplicative.
Primele anunțuri legate de posibila reabilitare a imobilului s-au făcut în 2016.
Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX a însemnat pentru Bistriţa o dezvoltare urbană de proporţii odată ce oraşul a devenit centru de comitat. Tinerii bogaţi din oraş nu puteam să se lase mai prejos faţă de alte centre din Transilvania şi chiar România şi au început să aibă o activitate intensă, scria în 2011 Adevărul, atunci când la Muzeul Județean se organizase expoziția ”Vilegiatura în Transilvania la sfârşit de secol XIX şi început de sexol XX”.
Cercetătorul Corneliu Gaiu spunea, la vremea aceea, că viaţa socială a bistriţenilor cu o situaţie financiară bună era una extrem de activă: ieşeau în oraş la terase, la promenade, aveau două cazinouri, patinoar iarna, scăldătoare amenajată pentru a face baie vara şi poligoane pentru tir.
Viaţa de noapte a tinerilor bogătaşi se învârtea de obicei în jurul celor două cazinouri, unul în clădirea actualei Case a Sindicatelor de pe strada Alexandru Odobescu şi cel de-al doilea amenajat în clădirea Centrului Cultural Municipal George Coşbuc. Patinoarul natural era amenajat în zona actualei străzi a Crinilor, iar scăldătoarea în Canalul Morii, unde se află acum Prefectura, sau la cascada de la centrala electrică.
Foto credit: Bistrița de Altădată
Acum s-ar fi distrat grobienii Bistritei.
Pentru convingerea decidentilor din respectiva comisie probabil trebuie ca „monumentul” sa se degradeze un pic mai mult. Cineva cu „ganduri” mari , (exact cum s-a intamplat cu acea cladire unde a functionat biblioteca judeteana) , poate doreste sa faca o cladire mai inalta si mai intinsa , ca loc este destul. De ce nu ar face , chiar un cazinou? Oricum , primaria nu are asemenea preocupari.
Ce ziceti voi de un PUZ pentru un bloc cu 10 etaje ca si pe GARII urmand sa se demoleze amandoua cladirile evident de patrimoniu local categorie B. Ca sa nu se intample aceste grozavii bistritenii si edilii trebuie sa iubeasca cu adevarat Bistrita.
Mai bine parcare pe 4 nivele pentru bistriteni ca nu avem domnule unde parca dupa Linia Verde. Si autogara langa Biserica Evanghelica. Cu tunel pentru tiruri.
Dan Comanescu. Asteapta sa se faca parcare in spatele Bisericii Romano Catolice de 100 locuri, discutiile fiind pornite de mine in urma cu 8 luni cu parintele paroh. Impreuna cu inca 50 locuri pe Lupeni si inca vreo 100 locuri pe str. Carpati si ce avem deja tasat la sol adica 104 locuri in Eminescu e bugat. In rest mai umblati si pe jos ca faceti curu prea mare si nu este sanatos.