Cazul piromanului cu peste 230 de fani. Câteva întrebări

Povestea lui Dănuţ Resvanţă, spusă de procurori, ar fi numai bună pentru un scenariu de film. Conform acestora, omul şi-a dat foc unei proprietăţi în 2013, a încasat o poliţă de 300.000 de euro anul acesta după un proces lung cu firma de asigurări pe care l-a câştigat. Nici nu a intrat bine în posesia banilor, despre care nu ştim cum s-au putut topi într-un timp aşa de scurt, că a vrut să repete scena. Mai că îi şi ieşea dacă nu candida la Primăria Tiha Bârgăului şi nu deranja nişte cercuri de interese locale specializate în afaceri cu lemne, cercuri pe care le vedem acum că se erijează în victime. După ce a pierdut lamentabil alegerile, fostul primar autosuficient al comunei, pe numele lui Vasile Dologa, jeluieşte acum dând vina pe cel de pe locul trei. Cât de penibil poate fi? Atât!

Să ne uităm puţin cu atenţie la ce s-a întâmplat în urmă cu trei ani. În 23 mai 2013, un hotel încă nedeschis din Piatra Fântânele a ars. Proprietar era Dumitru Resvanţă, tatăl lui Dănuţ Resvanţă. Presa scrie că s-a făcut o anchetă (cel mai probabil de către reprezentanţii ISU) în urma căreia s-a stabilit drept cauză a incendiului faptul că imobilul a fost lovit de trăsnet. Clădirea fiind asigurată, proprietarul trebuia să primească despăgubiri, însă firma Asigurare-Reasigurare Astra SA a refuzat să le plătească. Conform portalului instanţelor de judecată, Resvanţă Dumitru s-a adresat Tribunalului Bistriţa-Năsăud în 1.07.2014. Până să se pronunţe sentinţa, omul a murit, iar cei cinci moştenitori ai lui, printre care se număra şi Dănuţ Resvanţă, au continuat procesul. La Tribunaul Bistriţa-Năsăud, procesul s-a încheiat în 21.08.2015 cu o sentinţă favorabilă păgubiţilor, aşa încât Astra ar fi trebuit să le plătească suma asigurată, de 300.000 de euro plus cheltuielile de judecată. Firma de asigurări a contestat sentinţa în 14.09.2015, iar Curtea de Apel Cluj le dă şi ea câştig de cauză moştenitorilor lui Dumitru Resvanţă: Maria Resvanţă, Liviu Resvanţă, Titus Crăciun Resvanţă, Marin Marcel Resvanţă, Maria Ioana Bogza şi Dănuţ Dumitru Resvanţă. Dacă suma s-a împărţit în mod egal, atunci fiecare ar fi încasat 50.000 de euro. Procurorii susţin însă că banii au intrat doar în conturile lui Dănuţ Resvanţă care, deşi nu se afla în ţară în momentul în care s-a petrecut incendiul, este acuzat că el i-ar fi dat foc hotelului aşteptând o noapte furtunoasă. În mod cu totul bizar, anchetatorii nu au pomenit de restul moştenitorilor şi nici de faptul că, de fapt, proprietatea nu era pe numele inculpatului de azi.

În mod normal, nu ar trebui să ne îndoim de anchetele făcute de procurori, oameni care s-au pregătit ani mulţi şi buni să scoată adevărul la iveală şi plătiţi cu salarii foarte mari pentru România zilelor noastre să fundamenteze aceste anchete pe probe solide. Ieri am aflat de la ei că Dănuţ Resvanţă ar fi încercat, în 2013, să mituiască un angajat al ISU Bistriţa să denatureze adevărul şi să menţioneze drept cauză a incendiului trăsnetul cu pricina. Procurorii ne-au spus că nu a reuşit fiindcă omul şi-ar fi anunţat superiorii, dar, cu toate acestea, cauza incendiului a fost taman trăsnetul.

Dacă angajatul ISU a fost, într-adevăr un om incoruptibil nu înţeleg de ce nu a pus mâna pe telefon să sune la DNA ca să-l denunţe pe cel care vrea să-i dea mită. E suspect şi faptul că a stabilit drept cauză a incendiului exact ce şi-a dorit Resvanţă (ulterior am aflat că ISU a scris altceva pe procesul verbal, iar respectiva concluzie îi aparţine unui expert autorizat care uzează de numele de pompier-n.a.).

Întrebarea mea este ce fel de anchetă a făcut ISU la vremea respectivă, nu cumva una din categoria mai largă cu care ne-au obişnuit instituţiile statului înainte de #Colectiv? Cert este că nu s-a făcut nicio anchetă penală urmarea celor petrecute în 2013 la Piatra Fântânele. Înţeleg din asta că ISU nu a considerat că ar fi nevoie de aşa ceva, iar firma de asigurări nici atât. Magistraţii de la două instanţe, Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi Curtea de Apel Cluj, au avut la rândul lor toate clare din moment ce, în linie, au dat dreptate păgubiţilor.

Să vii în 2016 să spui că toţi s-au păcălit mi se pare destul de periculos. Ce să înţelegem din asta? Că trăim într-o ţară în care plătim degeaba anchetatori la ISU şi magistraţi cu salarii uriaşe? Un bârgăuan de la Tureac îi face pe toţi?

Într-un sat de dimensiunea Tureacului unde se ştie şi când strănută vecinul, pare că nimeni nu a observat nimic suspect în toţi aceşti trei ani. Mai mult, bârgăuanii cei falnici şi răsăriţi – că doar zona nu a fost în veci colectivizată – l-au mai şi votat pe piroman. Omul care trăia în aceeaşi casă cu două femei cu care are patru copii, a strâns nu mai puţin de 239 de voturi. Să zicem că trei sunt din casă, însă 236 vin din afara ei. Aşa se face că a ajuns chiar consilier local, un reprezentant al oamenilor din zonă care au văzut în el un fel de erou, un luptător cu “mafia lemnului” din această comună. Ce puteau să vadă din moment ce omul a învins instituţiile statului care au funcţionat pe principiul “o mână spală pe cealaltă”? ISU a tăcut şi a ascuns cazul – câte nu vor fi fost la fel? – instanţa i-a dat dreptate în linie, firma de asigurări a plătit în final.

Astăzi, Dănuţ Resvanţă este arestat, fostul primar din Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, boceşte după scaunul din primărie pe care nu l-a cedat timp de decenii, iar locuitorii comunei află că au fost induşi în eroare şi nu au dat credit altor candidaţi care poate că sunt oameni serioşi. Vă reamintesc rezultatele scrutinului post-incediu de la Tiha: Vasile Șut (PSD, primar nou) – 56,22% (1.577), Vasile Dologa (PNL) – 29,91% (839), Dănuț Resvanță (UNPR) – 8,52% (239), Tănase Hangan (PMP) – 2,92% (82), Dănuț Galben (ALDE) – 2,42% (68).

Dacă citim ce spun procurorii, Resvanţă e de vină. Probabil, nu am niciun fel de probe să spun altceva. Eu cred însă că încă o dată statul român şi-a dovedit incompetenţa şi neputinţa. Toţi cei care timp de trei ani au tăcut şi au ascuns eventualele probe ar trebui anchetaţi, judecaţi, puşi să plătească. Resvanţă nu ar fi reuşit să facă absolut nimic de unul singur dacă tot acest stat aproape poliţienesc – dacă ne gândim la câte telefoane sunt ascultate – şi-ar face cu adevărat datoria.