Atacul asupra unei profesoare și a unui elev, produs luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Bistrița, urmat de alte violențe, a determinat Guvernul să anunțe șapte măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței în școli.
Într-un comunicat transmis vineri, 23 octombrie, Guvernul a anunțat un set de șapte măsuri care vizează atât securitatea unităților de învățământ, cât și prevenirea timpurie a comportamentelor violente.
Printre acestea se numără:
- suplimentarea personalului de pază și întărirea controlului la intrarea în școli;
- crearea unui mecanism de reacție rapidă, cu reprezentanți ai ministerelor Educației, Afacerilor Interne, Sănătății și Muncii;
- creșterea numărului de consilieri școlari și pregătirea profesorilor pentru identificarea timpurie a riscurilor de violență și radicalizare;
- revizuirea și consolidarea planurilor de pază ale unităților de învățământ;
- înăsprirea sancțiunilor pentru actele de violență împotriva elevilor și profesorilor;
- modificarea legislației privind deținerea și introducerea obiectelor interzise în școli;
- lansarea unei campanii media pentru prevenirea și descurajarea violenței în mediul școlar.
Grupul de lucru a fost convocat de premierul Luca Niculescu și va fi coordonat de ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie.
”Cei aproape 3 milioane de elevi care învață zilnic în aproape 6000 de unități școlare din România trebuie să aibă protecția necesară din partea autorităților”, a transmis premierul, potrivit comunicatului oficial.
După incidentele recente, ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că intenționează să solicite suplimentarea cu 1.000 de posturi a personalului de pază din unitățile de învățământ. În paralel, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a anunțat controale inopinate privind accesul în școli și verificarea ghiozdanelor atunci când există suspiciuni.
Președintele Nicușor Dan a cerut, la rândul său, școli mai sigure, profesori pregătiți să intervină și acces real la consiliere psihologică. Acesta a avertizat că cele două incidente reprezintă „două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”.
Deocamdată, Guvernul nu a precizat câți paznici și consilieri școlari vor fi angajați suplimentar, ce buget va fi alocat și când vor deveni operaționale măsurile anunțate. Nu au fost detaliate nici modificările legislative avute în vedere sau atribuțiile concrete ale mecanismului de reacție rapidă.
Săptămâna viitoare este programată o întâlnire cu reprezentanții profesorilor, elevilor și părinților, în vederea revizuirii urgente a Planului Național de Prevenire și Combatere a Violenței în Școli.
Luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Bistrița, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și a rănit un alt elev. Incidentul a fost urmat, joi, 22 octombrie, de un nou atac cu armă albă, la Colegiul Tehnic ”Armand Călinescu” din Pitești, unde un elev de clasa a IX-a a rănit doi colegi.
O a opta masura si cea mai importanta erau cursurile educative, numai cu bunicii si parintii care au o cu totul alta preocupare si uita de felul in care se educa tanara generatie lasata de multe ori de izbeliste chiar in primii sapte ani de crestere.
Deci nicio masura de preventie. Doar ne pazim de niste copii pe care ar trebui sa ii educam.
Daca un dresor ar trebui sa se apere de cainii pe care ii dreseaza, i-am zice sa se lase ca e clar ca e incompetent si un pericol pentru societate.
Niciun efort de a intra in dialog cu elevii, de a monitoriza bunastarea lor, de a reduce incidentele de bullying si de marginalizare a elevilor vulnerabili.
Nu aveam asteptari de la un sistem de invatamant plin de pile si incompetenti, care scoate an de an 50% analfabeti functionali, sa aiba bunul simt sa se uite la probleme putin mai in detaliu. Bugetarimea face ce stie ea cel mai bine: Se face ca lucreaza si nu isi asuma nimic.
Aceste cazuri se vor inmulti. Mediatizarea cazului va motiva si alti copii marginalizati si abuzati sa recurga la aceleasi gesturi. Reactiile online arata ca multi copii au aceeasi repulsie fata de un sistem de invatamant obosit si ineficient.
Efectul de copycat (contagionismul comportamental) este dovedit științific: mediatizarea excesivă a atacurilor în masă sau a sinuciderilor declanșează un val de evenimente similare.
• Fereastra critică: După un atac intens mediatizat, riscul unui nou incident crește cu 25% – 33% timp de aproximativ 13 zile.
• Miza pe faimă: Atacatorii, adesea marginalizați, folosesc aceste acte ca pe o scurtătură spre atenția globală; difuzarea numelui și a feței lor le oferă infamia pe care o caută.
• Copierea modelului: Peste jumătate dintre atacatori studiază obsesiv cazuri anterioare înainte de a acționa.
• Soluția media: Pentru a opri acest cerc vicios, televiziunile aplică tactica „No Notoriety”—refuză să le publice identitatea și se concentrează strict pe victime.
@Radu
Ce înseamnă “bunăstarea elevilor”?
Dacă înseamnă manele, unghii cât cuțitul, țoale de firmă, limbaj pornografic, elevele/elevii au parte de ea, din plin. Și nu la școală învață aceste lucruri.
Șapte ani de acasă , punct.
Așa este. Copii trebuie educați.
Măsurile de prevenție ar trebui să înceapă cu participarea efectivă a părinților sau bunicilor în educarea și îndrumarea unui copil. Nu îi punem telefon sau tabletă în mână, doar ca să aibă acces la toate informațiile de pe net sau pentru jocuri. Stiu că e mai simplu așa pentru unii părinți, convinși că “binele” pentru un copil este acela de a-l proteja de anumite îndatoriri, de a-i oferi totul pe tavă, de a-l scuti de orice efort, fară mustrări și fară atenționări. Cu un minim efort, părinții ar putea verifica conturile de pe rețelele de socializare, existente pe telefonul unui copil, depistând astfel dacă există ceva care îl poate influența negativ.
Bullying-ul este un termen nou, dat unui fenomen prezent de când lumea și pământul. În trecut nu exista personal de pază în sistemul de învățământ, nici consilieri sau psihologi școlari. Era profesorul și elevul de serviciu la poartă, singurele controale erau pentru numărul matricol și carnetul de elev, care dovedeau apartenența la unitatea de învățământ. Și acest aspect sau purtarea unei uniforme nu a făcut rău niciunui elev. Și nu se înjunghia nimeni prin școli sau licee. Statutul de elev nu iți oferă doar drepturi sau privilegii, nu înseamnă doar să primești (încredere, respect, profesori la ore, manuale, săli de clasă dotate, mediu plăcut pentru studiu). Să fii elev înseamnă să oferi la rândul tău respect colegilor și profesorilor, să te implici în tot ce înseamnă procesul de studiu, să respecți programul și regulamentul școlii. Și, în general, elevi, profesori și părinți deopotrivă, să înțelegem că există un proverb care e aplicabil cu succes: Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!