“Bea apă, nu suc, mănâncă zilnic micul dejun, trei legume şi două fructe în fiecare zi, fă mişcare viguroasă minimum o oră zilnic!”, sunt sfaturile medicilor de la Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud pentru copiii şi adolescenţii cu vârste între 3 şi 19 ani pentru sănătatea cărora s-a alcătuit Planul judeţean de nutriţie şi activitate fizică.
Potrivit DSP, proiectul are ca scop creşterea procentului copiilor şi adolescenţilor care adoptă un stil de viaţă sănătos, urmărind pe termen lung scăderea mortalităţii şi morbidităţii prin boli cardiovasculare, cancer şi diabet.
„Prin activităţile sale, proiectul contribuie direct la realizarea unor componente ale Strategiei Europene pe Nutriţie, Supraponderalitate şi Obezitate, urmărind conturarea unui Plan Naţional de Activitate Fizică şi Nutriţie Sănătoasă, întrucât nivelul de activitate fizică în rândul copiilor a scăzut, mai ales în zonele urbane sărace. Acest declin e datorat sedentarismului la care ne predispune viaţa modernă: mai puţini copii merg la şcoală pe jos sau cu bicicleta, copiii se joacă prea mult pe calculator (26 de ore/săptămână în România în comparaţie cu 14 ore în Polonia), copiii se uită prea mult la televizor, a scazut timpul alocat exerciţiilor fizice sau activităţilor care presupun mişcare în şcoli”, se arată pe site-ul DSP Bistriţa-Năsăud.
Conform specialiştilor, factorii care au dus la scăderea atractivităţii copiilor pentru exerciţiu fizic sunt educaţia şi susţinerea inadecvate, lipsa de timp a părinţilor în prima copilărie când aceştia le-ar putea deschide apetitul pentru jocul spontan în natură, motivaţia scăzută, sentimentul de jenă pentru performanţele fizice scăzute sau de incompetenţă, lipsa unor facilităţi adecvate, acces nelimitat la cluburi sau alte facilităţi care ţin exclusiv de viaţa modernă, ignorarea beneficiilor activităţii fizice.
În ceea ce priveşte nutriţia, în special în mediul urban, tendinţa este de a transfera comportamentul tipic al adultului asupra adolescentului, respectiv a trata adolescentul ca pe un adult (are bani în buzunar, mănâncă pe apucate). Consecinţa este că adolescenţii sunt lăsaţi independenţi, apare tendinţa de a mânca rapid, de a înfuleca alimente picante, sandwich-uri, conserve, fripturi, paste, evitând legumele, fructele, pâinea, cerealele. De asemenea, adolescenţii încep să facă cure de slăbire, consumă ceaiuri pentru slabit în cantităţi mari, după reţete scoase de prin tot felul de reviste, însă toate acestea le provoacă dezechilibre nutriţionale şi conduc la tulburări digestive, de comportament alimentar, anorexie şi bulimie.
Conform studiului, durata medie de viaţă la nivelul judeţului este de 68,47 ani, adică la bărbaţi 65,05 şi la femei 72,06. În judeţ, cei mai numeroşi bolnavi au diabet şi boli cardiovasculare.
Prin aplicarea Planului – care poate fi consultat AICI- se doreşte reducerea numărului de scutiri la orele de sport, revizuirea baremului orelor desport şi modalitatea de evaluare (prin calificative eventual), creşterea numărului orelor de sport sau menţinerea lor constantă şi în niciun caz reducerea lor.
DSP consideră că este foarte importantă asigurarea cu apa potabilă a tuturor şcolilor din judeţ, dotarea cu filtre de apă (unul/şcoală) a tuturor unităţilor de învăţământ în următorii doi ani, facilitarea accesul copiilor şi tinerilor la bazele sportive existente printr-o hotărâre de Consiliu Judeţean, iar prin hotărâre de Consiliu Local să se asigure accesul gratuit al elevilor la bazele sportive din şcoli în afara orelor de şcoală, stimularea sponsorizarilor pentru activităţile sportive de masă de către autorităţile locale prin scutiri de taxe.
În prezent, doar 2% din populaţia judeţului frecventează cele 13 centre de sănătate şi fitness, un număr de 91 de şcoli au terenuri de sport cu iarbă, beton, pietriş sau bitum, iar 11 şcoli din Bistriţa deţin terenuri sintetice.
În ultimii 15 ani, la Bistriţa a fost construit un bazin de înot acoperit, a fostfăcută o pistă de biciclete în Parcul Municipal şi zona Decebal, s-a amenajat Pădurea Schulerwald şi un patinoar mobil în timpul iernii. Specialiştii consideră că e nevoie de încă un bazin de înot acoperit, de alte piste pentru biciclete şi de jogging, că se impune amenajarea Pădurii Codrişor şi de cât mai multe spaţii de joacă îintre blocuri. Nu în ultimul rând ei propun amenajarea Dealului Budacului pentru sporturile de iarnă.
Foto arhivă November Run Pădurea Schulerwald
Adaugă comentariu