La proba scrisă de Limbă și literatură română, în județul nostru au fost prezenți 2.675 candidați, iar 106 nu s-au prezentat la examen. Niciun candidat nu a avut temperatura peste maximul admis. De asemenea, niciun candidat nu a susținut examenul cu subiectele de rezervă. La această probă nu au existat eliminați.
La Subiectul I, elevii au avut de răspuns mai multor cerințe pe marginea unui text la prima vedere – “Zborul” de Sorin Titel.
La Subiectul I B, au avut de făcut o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motiveze apartenența la genul epic a textului de la primul punct.
La Subiectul II B, candidații au avut de redactat o narațiune de 15-300 de cuvinte în care să prezinte o întâmplare petrecută în timpul unei activități preferate.
Iată și baremul de corectare:
Lucrările elevilor vor fi corectate de către doi profesori evaluatori care lucrează în săli separate, pe baza baremului elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. Profesorii nu provin din aceleaşi unităţi şcolare ca elevii arondați centrului de evaluare respectiv.
În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează media aritmetică, iar rezultatul acestui calcul, cu două zecimale, va fi nota finală. Rezultatele vor fi afişate la sediul unităţii de învăţământ.
A doua probă are loc miercuri, 17 iunie, la matematică.
La nivelul județului nostru s-au constituit 73 centre de examen și 3 centre zonale de evaluare la Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Școala Gimnazială nr. 1 și Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Bistrița, în care vor fi evaluate lucrări provenind din alt județ. Lucrările elevilor din Bistrița-Năsăud vor fi evaluate într-un alt județ.
Rezultatele de la examen se afișează pe 22 iunie, iar a doua zi se pot depune contestații. Rezultatele finale vor fi afişate în 27 iunie.
Un simulacru de examen, cu riscul de-a supăra, subiectele extrase ieri pentru examenul de limba română nu au nicio treabă cu programa celor 8 ani de școală. Subiectele puse la dispoziția elevilor de clasa a VIII-a, fără absolut nicio exagerare, puteau fi rezolvate fără niciun mare stres de niște copii aflați la finele clasei a V-a, obținând și o notă aproape de maxim. După ce mai este nevoie de 8 ani de școală pentru a parcurge un astfel de examen? De ce se risipesc atâtea resurse în organizarea acestui examen, când, pentru repartizarea elevilor în clasele de liceu s-ar putea folosi media celor 4 ani de școală gimnazială, și ar fi mult mai echitabilă. În loc să se lucreze la cauză, să fie îmbunătățit actul educațional, se lucrează la efect, subiecte cât mai simple posibil, ridicole de-a dreptul, pentru a nu evidenția calitatea precară a sistemului educațional românesc, pentru a-i promova pe toți și pentru a inocula o anumită stare de bine, deși lucrurile stau cu totul pe dos. Dar tipic românesc, în loc să înlăturăm gunoiul, îl ascundem sub preș.